Finlanda

- Asezarea geografica

Finlanda este o tara din Europa de Nord,care se imnvecineaza cu Rusia la est,cu Suedia la nord-vest si Norvegia la nord.

- Mediul natural

Relief

Ţara este alcătuită din foarte multe podişuri, cu altitudini medii de 120 până la 180 m. Terenul este în general neted; ţinuturile deluroase sunt mai proeminente în nord, munţii se află în nord-vestul extrem. Muntele Haltia (1 324 m) în nord-vest, aproape de graniţa norvegiană, este cel mai înalt vârf al Finlanei. Extrema nordică a Finlandei, ce se întinde de-a lungul Cercului Arctic, este cunoscută sub numele de Laponia.

Clima

Tara cunoaste doua mari schimbari de anotimpuri si comportamente umane: iarna, cand soarele nu rasare aproape de loc, oamenii devin foarte reci si inchisi, iar vara, cand soarele pare sa nu apuna niciodata, incurajeaza oamenii sa iasa din case.

Climatul este variat, temperatura medie fiind de - 3 grade Celsius in Ianuarie (la Helsinki) si 20 de grade Celsius in Iulie. Lunile de vara sunt in general calde, dar noptile pot fi reci. Iar mai ales iarna, cand totul este acoperit de zapada, ar fi bine sa va imbracati serios.

Flora

Doua treimi din Finlanda sunt acoperite de paduri, o treime aflandu-se la nord de Cercul Arctic. Flora este deosebit de variata, mai ales in perioada calda (mai - septembrie).

Soluri cenuşii de munte predomină ţinuturile interioare. Treimea nordică a Finlandei este acoperită de mlaştini amestecate cu turbă. Cele mai fertile soluri sunt în sud, câmpiile de coastă, care sunt formate din argilă marină.

Fauna

Printre cele mai intalnite animale se numara vulpile, lincsii, lemingii, aricii, elanii, dar si diverse specii de pasari.

Hidrografie

Finlanda este supranumita si "tara celor o mie de lacuri", de aici se deduce si faptul ca aceasta este foarte bogata in lacuri,in fapt Finlanda are mult mai multe, 187.888 mai exact, dupa ultimele numaratori. Acestea formeaza un adevarat labirint, cu numeroase insule, golfuri, fiind legate de lacuri si canale care ofera nu doar imagini frumoase, dar si ocazii pentru drumetii .Cele mai mari lacuri fiind Saimaa, Inari, şi Păijănne. Arhipelagul Ahvenanmaa (Insulele Lland) se află în sud-vestul Finlandei, înăuntrul M. Baltice şi conţine 6 500 de insule. Principalele râuri ale Finlandei sunt Tornio, Muonio, Kemi şi Oulu. Dar numai Oulu poate fi navigat de marile ambarcaţiuni.

Rezervatii naturale

Arhipelagu este unul din parcurile nationale,care se afla in Marea Baltica a fost creat de era glaciara.

Aceasta este caracterizata prin roci culturoase,ostrov si insule impadurite separate de mare.

In acest parc vizitatorii pot folosi propriile barci sau sa ia parte la calatorii cu barca ghidate de localnici.

Acesta formeaza inima intregului arhipelag.

- Mediul demografic

Finlanda are o populaţie de 5 098 754 (estimare din 1 994) si de 5,19 in 1995 si 2003. Aceasta ne conferă o densitate de numai 15 oameni/km2, făcând din Finlanda una dintre cele mai rare ţări din Europa care poate avea o densitate atât de scăzută. Mai mult de două treimi din populaţie trăieşte în treimea sudică a ţării. Sporul natural este foarte mare, limitele de vârstă fiind de aproximativ 73 de ani pentru bărbaţi şi 77 de ani pentru femei în 1 990.

Dupa cum se observa din graphic populatia Finlandei a realizat o crestere din anul 1994 ,in 1995 si 2003 realizandu-se o stagnarea numarului populatiei.

Principalele oraşe

Helsinki are o populaţie de aproximativ 515 765 (estimare din 1 994)de locuitori. Asemenea statutului guvernamental sunt intelectualitatea, fabricile şi centrele de comerţ ale Finlandei. Următoarele mari oraşe sunt: Espoo (186 507 loc.), Tamere (179 251 loc.) şi Turku, cea dintâi capitală din Finlanda(162 370 loc.).

Moneda:Euro

Limba:finlandeza si suedeza.

Educaţie

Şcoala este gratuită şi obligatorie în Finlanda între 7 şi 16 ani.

De fapt, acolo nu există analfabeţi. Ca o adăugare a şcolilor primare şi secundare normale, Finlanda are un sistem vast de educaţie a adulţilor ce constă în licee, academii şi institute pentru muncitori. Facilităţile educaţionale pentru adulţi sunt administrate în mod privat de municipalităţi sau provincii şi primesc subvenţii de la acestea. Şcolile elementare şi secundare Educaţia obligatorie constă în şase ani şcoală primară şi trei ani secundară. În 1992 aproximativ 394 300 de copii se duceau la 4 230 de şcoli primare şi 324 000 studenţi se duceau la 1 100 şcoli secundare. Finlanda menţine un sistem educaţie secundar pentru elevii cu vocaţii, cu şcoli de comerţ, arte, meserie, ştiinţe comune, agricultură, tehnologie; însumând aproximativ 123 296 de elevi în 1991.

Universităţi şi colegii Instituţiile de educaţie superioară ale finlandezilor, care includ 13 universităţi şi câteva colegii şi şcoli profesionale, conţineau mai mult de 188 000 de studenţi în 1992. Cea mai mare universitate fiind Universitatea din Helsinki. Stabilită original la Turku în 1 640, universitatea a fost mutată la Helsinki în 1 828. Alte mari instituţii de educaţie superioară sunt: Universitatea din Turku (1 919), Şcoala de economie şi administraţie a comerţului(1 911), Universitatea din Tampere(1 966) şi Universitatea din Oulu(1 958).

- Mediul istoric

In 1995 Finlanda a aderat la Uniunea Europeana

1995 Finlanda adera la CE (Comunitatea Europeana)

1999 Finlanda adera la EMU (Uniunea Monetara Europeana)

- Mediul politic

Este republica constitutionala si stat parlamentar,iar presentidentele este Tarja Halonen si prim-ministru Matti Vanhanen.

- Mediul cultural

Cultură

După cucerirea triburilor Finlandeze de către Suedezi la începutul secolului al 12-lea, cultura indigenă a fost orientată spre o extindere dominată de influenţele suedezilor, care durează până în prezent. Printre localnici, poemele epice tradiţionale au continuat să fie cântate de acompaniamente ca kantele, şi sculptura în lemn şi decorarea carpetelor cu tradiţionala spirală, swastika(un simbol antic) şi desenele geometrice simple şi-au continuat tradiţia. Printre clasele educate, totuşi, a predominat cultura suedeză. Suedeza era vorbită şi, cu rare excepţii, era şi limba în care era scrisă literatura. Pentru că stilurile artei şi arhitecturii suedeze erau mult derivate, multe construcţii şi creaţii ale artei finlandeze reflectă influenţe italiene, germane, flamande, şi altele europene. În secolul 19, totuşi, finlandezii educaţi au început să învie din tradiţiile populare ale ţării lor. În acelaşi timp, o nouă literatură finlandeză a ieşit la iveală şi stilurile tradiţionale ale Finlandei au apărut în număr mare în artă şi arhitectură.

1) NUMAI CARTI

Finlandezi sunt un popor ce iubesc cartea, deci bibliotecile şi muzeele fac parte, fără nici o îndoială, din cultura lor. Biblioteca din Helsinki(1 860) are aproximativ 2.1 milioane de volume. Biblioteca universităţii din Helsinki, cu circa 2.6 milioane de volume, serveşte ca bibliotecă naţională. Laolaltă, Finlanda are peste 1500 de biblioteci în toată ţara. De la Al Doilea Război Mondial, numărul muzeelor a crescut cu mai mult de 300. Muzeul naţional al Finlandei (1 893),în Helsinki, conţine colecţii comparative etnografice, finlandeze şi fino-ugrice, cât şi un departament arheologic. Alte muzee sunt: Mannerheimul, Municipal, Ateneul din Helsinki şi Muzeul de Artă din Turku

.Muzica

Finlanda posedă o bogată muzică populară şi o mare varietate de muzică cântată în biserică, prima adunare de acest fel este pomenită din antichitate şi totuşi, este cel mai târziu dezvoltată, de la trecerea la creştinism a finlandezilor în secolul 12. Pe perioada Reformei, cântecul Gregorian şi alte melodii vocale de biserică, anterior în latină, au fost adaptate la limba finlandeză.Cultivarea muzicii laice a început în secolul 17. O orchestră de amatori a fost formată în cea dintâi capitală, Turku, şi deja, în 1 640 muzica făcea parte din programul de studiu al universităţii din Turku.Dezvoltarea muzici clasice finlandeze a început pe la mijlocul secolului 19, mai ales ca un rezultat al muncii şi predării a doi muzicieni germani: compozitorul Fredrik Pacius şi, dirijorul şi culegătorul de cântece populare finlandeze, Richard Friedrich Faltin. Martin Wegelius este primul compozitor important, asemenea influenţat mult de dezvoltarea muzici clasice finlandeze ca director al Conservatorului din Helsinki. Prietenul său finlandez şi contemporan, compozitorul Robert Kajanus, a prezentat muzica finlandeză publicului din vestul Europei ca dirijor al Orchestrei Municipale din Helsinki. Până la sfârşitul secolului 19 muzica germană influenţa mult compozitorii finlandezi. Pacius, Faltin, Wegelius şi Kajanus, toţi au cultivat muzică populară în munca lor, dar Jean Sibelius, studentul lui Kajanus, a creat un adevărat stil de muzică naţională şi a câştigat recunoaşterea internaţională a muzici finlandeze. În 1993, în decembrie noua Operă Naţională a Finlandei (ce are 1385 locuri) îşi deschidea porţile în Helsinki, acesta este locul în care artiştii Operei Naţionale Finlandeze şi Baletul Naţional finlandez se vor simţi ca acasă. Finlanda a produs multe opere de distincţie în aceşti ani, cu ajutorul compozitorilor ca Aulius Sallinen, Einojuhani Rautavaara, Erik Bergman şi Joonas Kookonen. După ce Finlanda a devenit independentă în 1917, compozitorii moderni ai Finlandei au crescut în număr, fiind interesaţi de varietatea tendinţelor moderne.