Cuprins
- Memoriu justificativ 3
- CAPITOLUL I. TIPOLOGII DE CERERE TURISTICĂ 5
- 1.1.Tipuri de turiştii 5
- 1.2. Categorii de cereri turistice în funcţie de comportamentul
- clientelei turistice 6
- CAPITOLUL II. DETERMINANŢII CERERII TURISTICE 9
- 2.1.Determinanţii economico-sociali 9
- 2.2.Determinanţii motivaţionali 10
- CAPITOLUL III.SEZONALITATEA CERERII ŞI
- CONSUMULUI TURISTIC 12
- 3.1.Determinanţii sezonalităţii cererii şi
- consumului turistic 12
- 3.2.Stările cererii turistice 13
- STUDIU DE CAZ 16
- BIBLIOGRAFIE 22
Extras din proiect
MEMORIU JUSTIFICATIV
Călătoriile au constituit încă de la începuturile umanităţii o preocupare cu multiple scopuri, oamenii manifestând nevoia de deplasare dintr-o zonă în alta.
Turismul a apărut încă din antichitate într-o formă incipientă şi nu sistematică şi organizată ca astăzi, ca o şansă a omenirii de a cunoaşte civilizaţii trecute sau prezente, ţinuturi cu vestigiile lor naturale sau antropice.
Turismul se numără printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporană, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică secolelor XX şi XXI.
De-a lungul timpului fenomenul turistic a evoluat sub incidenţa urbanizării, progresului tehnic, societăţii de consum.
Turismul a fost şi continuă să fie apreciat ca o activitate esenţială a unei naţiuni, având largi implicaţii asupra tuturor celorlalte sectoare economice, precum şi asupra culturii, educaţiei unui popor şi a relaţiilor sale internaţionale.
Noţiunea de turism exprimă acţiunea de a vizita diferite locuri şi obiective atractive, pentru plăcerea proprie, această călătorie implicând atât deplasarea cât şi şederea temporară în localităţile alese ca destinaţie pentru petrecerea timpului liber. Turismul apare ca fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii şi ca atare, influenţat de evoluţia ei. Adresându-se unor segmente sociale largi, şi răspunzând pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaşează printr-un înalt dinamism, atât la nivel naţional cât şi la nivel internaţional.
Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfăşurată în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultură, comerţ). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economişti , geografi, psihologi şi sociologi. Primele menţiuni privind preocupările de a voiaja, apar în antichitate în operele geografului Strabon.
Privit ca un fenomen social-economic creator de benifici, turismul a fost defint în variante dinte cele mai felurite: “arta de a călători pentru propria plăcere” (M. Peyromarre Debord); “activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de reşedinţă, pentru distracţie, odihnă, îmbogăţirea experienţei şi culturi, datorită cunoaşteri unor noi aspecte umane şi a unor peisaje necunoscute” (Jan Medecin); “fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creşterea necesităţi de refacere a sănătăţi şi de schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumuseţile naturii ca rezultat al dezvoltări comerţului, industriei şi al perfecţionări mijloacelor de transport” (Guy Freuler).
Potenţialul turistic este o componentă şi un concept de bază al pieţei turistice, exprimat de ansamblul atracţiilor naturale sau antropice, care pot determina vizitarea anumitor zone de către turişti, precum şi capacitatea bazei tehnico – materiale şi infrastructurii de a satisface, în anumite condiţii, cererea acestora.
Relaţia dintre tipurile de turism şi spaţiul geografic este cât se poate de flexibilă, pe acelaşi teritoriu putându-se practica mai multe tipuri de turism: turism balneoclimateric, turism de recreere, turism cultural, turism complex, selectivitatea aparţinând resurselor atractive existente în perimetrul dat.
Cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a se deplasa periodic şi temporar în afara reşedinţei proprii, pentru alte motive decât prestarea unor activităţi remunerate la locul de destinaţie. Cererea turistică se naşte dintr-o necesitate specifică şi se transformă într-un consum specific. Pentru ca cererea să se transforme într-un act de consum, trebuie îndeplinite trei condiţii : timp liber, venit disponibil, motivaţie.
Consumul turistic reprezintă o expresie a cererii solvabile pentru serviciile turistice, care îşi găseşte echivalentul în oferta turistică, în spaţiu şi timp. Consumul turistic este format din cheltuielile efectuate de purtătorii cererii turistice pentru achiziţionarea unor servicii şi bunuri legate de motivaţia turistică. Gama de servicii pe care un turist le poate solicita în timpul unei călătorii turistice, în decursul unui sejur de vacanţă sau în cadrul unei forme specifice de turism, este foarte variată, depinzând de însăşi forma de turism practicată, de diversitatea produselor turistice în cadrul fiecărei forme de turism, de distanţa dintre localitatea de reşedinţă a turistului şi locul unde se va realiza respectivul consum de turism, de sezonalitatea activităţii turistice, de felul atracţiilor turistice majore care polarizează curentele turistice spre anumite destinaţii şi într-o proporţie importantă de gusturile, preferinţele, motivaţiile nevoilor sociale pentru servicii turistice ale clientelei potenţiale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Formarea Cererii Turistice.doc