Franța

Asezare geografica: in Nord se invecineaza cu Marea Nordului si Marea Minecii; in Vest cu Oceanul Atlantic;in Nord-Est si Est cu Belgia, Luxemburg, Germania, Elvetia, Italia, si Monaco;in Sud cu Spania si cu Principatul Andorra.Franţa are frontiere cu Brazilia, Surinam şi Olanda în teritoriile de peste ocean.

Franta administreaza si Martinica, Guadalupe, Guyana, Reunion, St. Pierre si Miquelon si teritoriile de peste mare Polinezia franceza, Noua Caledonie, insulele Wallis si Futuna, insula Mayotte.Tarmurile au 3.000 km lungime, cu numeroase golfuri si estuare.

Suprafata: 551,6 mii km patrati (include si Insula Corsica= 8,7 mii km patrati).

Moneda:euro.

Limba oficiala: franceza.

Religie:romano-catolici (90%),protestanti, evrei, musulmani.

Sarbatoare nationala: 14 iulie (aniversarea caderii Bastiliei-1789).

P.I.B.(2006):1792,0 miliarde euro(crestere cu 2% fata de anul 2005).

Relieful este variat, dispus sub forma unor trepte cu larga extindere astfel: o regiune inalta, Masivul Central Francez si Alpii inconjurati spre vest si sud de podisuri si apoi, la periferie, campii formand un larg amfiteatru.In Est se desfasoara Alpii Maritimi, Cotici, Graici si Savoiei, precum si Muntii Jura. La granita cu Spania, se afla Muntii Pirinei, masivi, inalti, cu puternice urme glaciare. Spre sud se intinde Masivul Central Francez, spre nord si nord-est Masivele Vosgi si Ardeni, iar in nord-vest Muntii Josi (Armoricani), bine impaduriti din Peninsula Bretagne si Normandia.

Muntii Alpi se desfasoara sub forma unui arc pe circa 350km cu convexitatea spre vest,altitudinea maxima fiind de 4807m-varful Mont Blanc.

Clima Frantei,ca si a celorlalte celorlalte regiuni ale continentului care se invecineaza cu Oceanul Atlantic, se afla insa sub influenta moderatoare a maselor de aer (umede si racoroase) care vin dinspre vest. Nord-vestul Frantei are o clima blanda oceanica, ale carei conditii sunt determinate de curentul nord-atlantic. In est iarna este mai geroasa, vara mai calda, si in general sunt mai putine precipitatii Centrul si estul Frantei, cu relief inalt, mai indepartate de ocean, au o clima cu caracter continental.Partile sudice, situate la latitudine mai mica, nu sunt supuse influentei oceanice, ci celei mediteraneene.Temperatura medie anuala indica +15°C in sudul Frantei si +10°C in partile de nord.Nivelul precipitatiilor in zona de coasta occidentala este de peste 800 mm, in est numai in unele locuri atinge 600 mm. In munti clima este mai rece, precipitatiile sunt peste 1000 mm, care in mare parte cad iarna sub forma de zapada.

Ape: Rinul izvoraste din Alpi in apropiere Rhonului si face, pe o parte a cursului sau mijlociu, hotar intre Franta si Germania. Din Franta primeste ca afluenti raul Ille (pe care este asezat orasul Strasbourg) si Moselle.Partea de nord a Frantei este drenata de Fluviul Meuse, care se varsa in Marea Nordului langa marele port belgian Rotterdam.Campia de Nord este drenata de fluviile Escaut si Somme.Sena izvoraste din Podisul Langres, se varsa in Marea Manecii printr-un larg estuar. Principalul sau afluent este Marne.

Cel mai important fluviu de pe fatada atlantica si in acelasi timp cel mai lung fluviu al Frantei este Loire. El izvoraste din Masivul Central, pe care il strabate printr-o vale cu numeroase chei, trece in campie (partea sudica a Bazinului Parizian), apoi strabate partea de sud a Masivului Armorican si se varsa in Oceanul Atlantic.

Istorie: teritoriul Frantei, populat in antichitate de triburi celtice (gali), este cucerit de Cezar si transformat in provincie romana. Francii, popor Germanic stabilit in secolul al 5-lea in Galia, se contopesc cu galo-romanii si dau nastere in secolele urmatoare poporului francez. Bazele regatului franc sunt puse de Clovis (481-511), iar in secolele 12-14 se intareste autoritatea regala si incepe centralizarea statala. Franta are numeroase conflicte cu Anglia ("Razboiul de 100 de ani"), pe care reuseste sa le termine victorioasa. Franta devine cea mai mare putere europeana in timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, insa frecventele razboaie purtate de acesta si de succesorii sai, pierderea posesiunilor franceze din India si Canada adancesc criza economica si politica a absolutismului dinastiei Bourbon. Revolutia franceza (1789) culmineaza cu proclamarea primei republici (1792), iar razboaiele de aparare a Frantei sunt continuate de Napoleon Bonaparte, devenit in 1804 imparat al francezilor si arbitru omnipotent al Europei continentale. Restaurata in 1815, dupa infrangerea lui Napoleon, domnia Bourbonilor este inlaturata de revolutia din 1830, care impune monarhia constitutionala a lui Ludovic Filip (1830-1848). In urma revolutiei din 1848 este proclamata a II-a republica, iar apoi puterea este acaparata de Ludovic Napoleon, care, sub numele de Napoleon III, se proclama imparat al Frantei in 1852. Infrangerea in razboiul cu Prusia (1870-1871) are ca urmari proclamarea celei de-a treia republici si pierderea Alsaciei si Lorenei. In a doua jumatate a secolului al 19-lea, Franta devine al doilea mare imperiu colonial al lumii. Invingatoare in primul razboi mondial, Franta primeste inapoi cele doua provincii cedate Germaniei, insa, ocupata in 1939 de catre aceasta, este nevoita sa semneze actul de capitulare si sa suporte regimul nazist. Dupa debarcarea din Normandia si insurectia Parisului, in Franta este reinstaurata republica, iar in 1946 imperiul colonial devine Uniunea Franceza. Marea majoritate a coloniilor franceze isi dobandesc independenta intre 1959 si 1974, iar Franta initiaza o politica externa de distantare fata de hegemonismul american, redevenind una dintre marile puteri europene.

Populatie: in Franta sunt 57 206 000 locuitori, iar populatia urbana reprezinta 74 %.. Natalitatea este de 13,3 ‰, mortalitatea este de 9,2 ‰. Aglomeratii principale urbane se inregistreaza in: Lyon (1 262 mii locuitori), Marseille (1 087 mii locuitori), Lille (950 mii locuitori), Bordeaux (685 mii locuitori), Toulouse (608 mii locuitori), Nantes (491 mii locuitori), Nice (475 mii locuitori), Toulon (438 mii locuitori), Grenoble (400 mii locuitori), Strasbourg (388 mii locuitori) si Rouen (380 mii locuitori). Francezii sunt 3,6 milioane. Imigrantii reprezinta 6,3% din populatia tarii (dintre care 22% portughezi, 20% algerieni, 14% spanioli, 13% italieni, 8% marocani, tunisieni, iugoslavi, turci, senegalezi si malieni.Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in regiunea pariziana (890 locuitori/km2 ,adica 2% din suprafata Frantei si 19% din populatia tarii), in regiunea Nord-Pas de Calais (320 locuitori/km2), Marseille-Nice (290 locuitori/km2), Lyon-St Etienne (280 locuitori/km2) si in Alsacia (196 locuitori/km2). Valori mult sub media pe tara se intalnesc in Auvergne si Franche-Comté (50-70 locuitori/km2), in Champagne-Ardenne (52 locuitori/km2), in regiunea Limousin (43 locuitori/km2) si in insula Corsica (30 locuitori/km2).Culte prezente in Franta: catolicism 90%, protestantism, islamism si iudaism.

Economie: situata in primele 5 puteri ale economiei mondiale Franta are o puternica industrie miniera mai ales datorita carbunilor si minereurilor de fier, Franta apeleaza in prezent mai ales la materii prime din import. Ca alternativa la epuizarea zacamintelor de combustibili minerali fosili, Franta si-a dezvoltat o puternica atomoenergie.