Gura Humorului - potențial natural

Potential natural

Scurt istoric

Oraşul Gura Humorului este situat în depresiunea intramontană cu acelaşi nume, dezvoltată la confluenţa Moldovei cu râul Humor, la o altitudine de 490 metri. La nord sunt culmile Obcinei Humorului, la sud Obcina Voroneţului iar la vest Obcina Mare. Aceşti munţi sunt bine împăduriţi, iar climatul de adăpost conferă oraşului cu circa 16.850 de locuitori un cadru plăcut şi pitoresc.

Meleagurile humorene sunt atestate în documentele scrise medievale emise de cancelaria Moldovei, încă de la începutul secolului XV (1415), când vornicul Oana a întemeiat vechea mănăstire a Humorului, la o distanţă de 6 km de actualul oraş. Ridicând în anul 1488, pe locul unei construcţii mai vechi, din lemn, mănăstirea Voroneţ, domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare a ctitorit o aşezare mănăstirească a cărei faimă a trecut peste veacuri graniţele ţării. Cu pictura exterioară păstrată în condiţii uimitor de bune, biserica acestei mănăstiri, ca şi cele de la Humor şi Moldoviţa, este o mărturie a neobişnuitului procedeu decorativ care a constituit una din cele mai interesante manifestări de artă din trecutul poporului român. Mai târziu, domnitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase danii, între care “o selişte anume – Poiana, la Gura Humorului”. Este prima menţiune documentară a locurilor pe care s-a dezvoltat, peste secole, oraşul Gura Humorului. Datând din 26 Noiembrie 1490, documentul a fost întocmit pentru a consemna un schimb între mănăstirile Humor şi Voroneţ, ultima primind această selişte.

Asezare geografica

Orasul este situat la varsarea Humorului si raul Moldova, de la acest fapt provenind numele orasului. Gura Humorului este situat la o altitudine de ca. 470 m, avind un climat cu proprietaţi sedative. Locul a fost cautat, inca din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca staţiune climaterica. La nord sunt culmile Obcinei Humorului, la sud Obcina Voronetului iar la vest Obcina Mare. Acesti munti sunt bine impaduriti, iar climatul de adapost confera orasului cu circa 17.000 de locuitori un cadru placut si pitoresc. Meleagurile humorene sunt atestate in documentele scrise medievale emise de cancelaria Moldovei, inca de la inceputul secolului XV -lea (1415), cand vornicul Oana a intemeiat vechea manastire a Humorului, la o distanta de 6 km de actualul oras Gura Humorului.

Oraşul se învecinează cu comuna Mănăstirea Humorului şi cu comuna Pârteştii de Jos, la Nord; la Est si Sud-Est cu comuna Păltinoasa, la Sud cu comuna Slatina, şi la Vest cu comuna Frasin.

Ţinutul Bucovinei se află în nordul Moldovei, una dintre cele trei provincii istorice ale României, alături de Muntenia (Valahia) şi Transilvania. Această zonă a devenit în anul 1775 parte a Imperiului Austro-Habsburgic rămânând în componenţa acestuia până în anul 1918. Numele de Bucovina dat provinciei a rămas din acea perioadă, când i-a fost atribuită această denumire de „ţară a fagilor”(Buchenland).

Relieful

Oraşul Gura Humorului este situat în centrul judeţului Suceava, cu un relief predominant de deal, care face trecerea de la podiş la munte (altitudinea maximă se întâlneşte pe vârful Toaca, la 833,5 m). Râul Moldova traversează oraşul de la vest spre est, colectând apele pârâielor Humor şi Voroneţ.

Climatul este agreabil, cu influenţe baltice (temperaturi mai joase, precipitaţii abundente) şi orientale (contraste între iarnă şi vară). În munţi, zăpada coboară timpuriu, fiind o zonă favorabilă sporturilor de iarnă.

Hidrografia

Reţeaua hidrografică a oraşului Gura Humorului cuprinde ape de suprafaţă şi subterane.Râul Moldova, începând de la confluenţa sa cu Suha Bucovineană, şi pârâul Humor au un curs meandrat, cu despletiri şi grinduri între braţe, ca urmare a micşorării pantei de scurgere şi adepunerii aluviunilor. Lăţimea medie a albiei majore a Moldovei poate fi apreciată, în dreptul oraşului Gura Humorului, la circa 400 m, iar cea maximă poate ajunge până la aproximativ 800 m. De asemenea valea Humorului, ce apare sub forma unui uluc depresionar, are o albie majoră alcătuită din prundişuri şi gresii de fliş, dezvoltată pe o lăţime de până la 400 m. Dacă în urmă cu ani de zile, la viituri, apele acopereau o mare parte din albia majoră producând pagube, azi, prin îndiguirile realizate, terenurile respective sunt în relativă siguranţă. Apele de suprafaţă: cu excepţia apelor colectate de Soloneţ de pe versantul estic al Obcinei Humorului, zona Gura Humorului aparţine, în întregime bazinului hidrografic al râului Moldova.Reţeaua hidrografică este relativ densă, iar debitul râurilor (dependent de regimul precipitaţiilor) este cel mai ridicat la sfârşitul primăverii şi

inceputul verii.