Extras din proiect
1. Introducere. Definitia terorismului. Concepte
Terorismul nu are o definiţie general acceptată. Dificultatea definirii provine atât din complexitatea sa cât şi dintr-o largă divergenţă de poziţii ale persoanelor, organizaţiilor sau statelor implicate în lupta antiteroristă.
Terorismul este o tactică de luptă neconvenţională folosită pentru atingerea unor scopuri strict politice care se bazează pe acte de violenţă, sabotaj sau ameninţare, executate împotriva unui stat , organizaţii, categorii sociale sau împotriva unui grup de persoane civile, având ca scop precis producerea unui efect psihologic generalizat de frică şi intimidare. Obiectivul final este aplicarea de presiune asupra entităţii respective pentru a o determina să acţioneze în conformitate cu dorinţele teroriştilor, în cazul în care acest obiectiv nu poate fi îndeplinit prin mijloace convenţionale
Înţelegerea corectă a cauzelor terorismului este esenţială pentru adoptarea unor strategii de combatere a acestui fenomen cât şi pentru reducerea numărului de victime şi a efectelor negative sociale, politice sau economice.
Efortul de analiză şi înţelegere corectă şi completă a acestor cauze nu trebuie în nici un caz confundat cu încercarea de a justifica actele teroriste. “Nu poate exista nici un fel de justificare morală pentru actele teroriste, indiferent de legimitatea cauzelor invocate”.
De asemenea înţelegerea cauzelor terorismului nu are nimic de aface cu atitudinea de capitulare şi satisfacere necondiţionată a obiectivelor grupurilor teroriste.
De obicei mass-media oferă explicaţii emoţionale şi simpliste pentru a explica terorismul ca pe un fenomen deviant, prezentând teroriştii ca pe oameni a căror copilărie şi tinereţe a fost traumatizată psihic sau care, chiar dacă provin din familii bogate, au suferit de lipsa afecţiunii.
Majoritatea analiştilor susţin că terorismul are o cauză strict politică. Orice mişcare teroristă ce capătă suficient acces la putere politică pentru a-şi promova obiectivele, renunţă la terorism din proprie iniţiativă.
Un fel de "listă neagră" au pus la punct si expertii grupului AON, numărul doi în ierarhia mondială a asigurărilor. Este vorba, mai precis, de o "hartă neagră" care apreciază nivelul si natura amenintării teroriste din diverse tări ale lumii. Potrivit estimărilor AON, destinatiile cel mai putin riscante sunt România, Ungaria, tările baltice si statele scandinave. La polul opus se situează Irakul, Israelul, Arabia Saudită, Afganistanul, India, Pakistanul, Nepalul, Somalia si Columbia. Grade ridicate de risc au Rusia, Turcia, Filipine, Indonezia, Algeria, Liban, Iordania, Burundi, Uganda, Georgia. Risc ridicat are Europa Occidentală, dar si SUA, Australia si Egiptul.
În ultimii ani, numărul actelor de terorism international s-a redus de la cifra de vârf de 665, în 1987, la 300-400, recent.
2. Actiuni teroriste asupra structurilor turistice
Evolutia sosirilor în turismul international, între anii 1990 – 2007, este reprezentată de o curbă ascendentă. În schimb, între anii 2000 – 2004, evolutia nu mai este sinuoasă, înregistrându-se la un moment dat si o mică regresie (la sfârsitul anului 2003). Poate cel mai cunoscut atentat, si cu urmările cele mai grave – cel de la WTC din 2001 - si-a lăsat amprenta asupra turismului international, anii 2002 si 2003 înregistrând un regres din cauza acestuia. Nu a fost singurul însă care a influentat circulatia turistică la nivel mondial, însă a influentat foarte mult zborurile aeriene. Începând cu anul 2004 numărul sosirilor creste din ce în ce mai mult. Acest lucru evidentiază faptul că temerile turistilor au scăzut într-o oarecare măsură, si datorită faptului că s-a intensificat controlul pe aeroporturi etc. Astfel, 46% din turisti călătoresc cu avionul, 43% cu automobilul, 7% aleg mijloace de transport navale sau maritime, si doar 4% pe cele feroviare.
Bali – 12 octombrie 2002
Mai multe bombe au explodat la intervale mici de timp în două statiuni balneare de pe insula Bali din Indonezia - Jimbaran si Kuta. 32 de persoane si-au pierdut viata si peste 100 au fost grav rănite.
Trei localuri pline-ochi au sărit în aer, la intervale foarte mici de timp.
Prima deflagratie a distrus restaurantul Raja din Kuta, cea mai mare statiune balneară din Bali. La câteva minute, alte două deflagratii s-au înregistrat în câteva cafenele aflate pe plajă din satul de pescari Jimbaran, situat la circa 30 de kilometri de Kuta. Potrivit martorilor oculari, cadavre despicate si aruncate alandala zăceau pe plajă, iar nisipul era, în multe locuri, îmbibat cu sânge.
Zona reprezintă destinatia favorită a occidentalilor, care se dau în vânt după peisajele exotice si clima blândă, în special în această perioadă a anului.
Atentatele poartă marca retelei regionale Jemaah Islamiyah (JI), sustin expertii internationali familiarizati cu metoda "de lucru"" a extremistilor islamici. Potrivit ziarului britanic Daily Telegraph, care citează doi specialisti în combaterea terorismului, JI este singura organizatie capabilă să comită atacuri de asemenea amploare, singura care are intentiile si capacitatea de a comite atentate simultane împotriva unor obiective occidentale din Indonezia.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Impactul Terorismului Asupra Turismului International.doc
- Impactul Terorismului Asupra Turismului International.ppt