Cuprins
- Introducere .3
- CAPITOLUL I. Prezentarea generală a județului Vâlcea
- 1.1 Scurt istoric al Județului Vâlcea ..4
- 1.2 Așezarea geografică a județului Vâlcea .6
- 1.3 Particularități ale cadrului natural 7
- 1.3.1 Relieful județului Vâlcea . ..7
- 1.3.2 Clima județului Vâlcea ..8
- 1.3.3 Hidrografia județului Vâlcea ..9
- 1.3.4 Vegetația și fauna județului Vâlcea .10
- 1.3.5 Resursele natural ale județului Vâlcea 12
- 1.4 Date statistice ale populației județului Vâlcea ...13
- 1.5 Căi de acces .14
- 1.6 Atracții turistice din județul Vâlcea .16
- Capitolul al II lea : Analiza bazei tehnico - materială și a ofertei de servicii din județul Vâlcea
- 2.1 Structura și capacitatea de cazare ..24
- Capitolul al III lea : Analiza indicatorilor circulației turistice
- 3.1 Sosiri de turiști români și străini în județul Vâlcea ..26
- 3.2. Înnoptări de turiști români și străini din județul Vâlcea .27
- 3.3. Durata medie a sejurului .28
- 3.4. Densitatea circulației turistice raportată la populația rezidentă a județului Vâlcea 29
- 3.5. Densitatea circulației turistice raportă la suprafața județului Vâlcea .. ..30
- Concluzie ...31
- Bibliografie ... 32
Extras din proiect
Introducere
Județul Vâlcea este unul dintre cele 42 de județe ale României. Reședința lui este municipiul Râmnicu Vâlcea. Județul are o populație de 406.314 persoane, o suprafață de 5.764,77 km2, reprezentând 2,4 % din suprafața țării și 19,73% din Regiunea Sud-Vest Oltenia și se învecinează cu județele Alba și Sibiu la nord, județul Argeș la est, județul Olt la sud și sud-est, județul Dolj la sud-vest, județul Gorj la vest și județul Hunedoara la nord-vest.
Prin așezarea sa geografică, județul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele ale Oltului și Lotrului, străjuite de munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng. Aici între masivele de munți se află una din cele mai mari depresiuni intramontane din județ, cunoscută sub numele de Țara Loviștei.
Două treimi din suprafața județului sunt ocupate de Podișul Getic și Subcarpații Getici, cu altitudini între 400- 800 m.
Râul Olt străbate județul pe o distanță de 135 km, primind apele a numeroși afluenți din care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape toată suprafața județului.
Această rețea hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitești, Ionești, Zăvideni, Drăgășani (lacuri artificiale pe Lotru și Olt pentru hidrocentrale) și lacurile sărate de la Ocnele Mari.
Munții cu vaste păduri de conifere și foioase adăpostesc urși, capre negre, cerbi, căprioare. De asemenea pășuni alpine unde oieritul este ocupația ancestrală a oamenilor locului.
Către dealuri, plantațiile pomicole oferă fructe: mere, pere, prune, nuci, cireși, vișini. Din prelucrarea prunelor, în județ se produce țuica de Horezu și țuica de Vâlcea. Tot pe dealuri, mai spre sudul județului, se cultivă vița de vie din care se produc vinurile de Drăgășani.
Spre granița de sud a județului, câmpia asigură terenuri fertile practicării agriculturii, cultivându-se cerealele (grâu, secară, porumb) sau culturi tehnice.
Bogăția județului Vâlcea este întregită de importante resurse minerale, importante atât pentru economia județului cât și pentru economia națională.
De la Cataracterele Lotrului, lângă Voineasa, se exploatează mică, pegmatite de cuarț și fedspat; calcar de la cariera Bistrița din comuna Costești: sare (clorură de sodiu) de la Ocnele Mari; cărbune brun de la Berbești, Alunu, Copăceni; țiței și gaze naturale de la Băbeni, Mădulari, Făurești; izvoare de ape minerale de la Călimănești, Băile Olănești, Băile Govora; hidrocentrale (17 la număr).
CAPITOLUL I. Prezentarea generală a județului Vâlcea
1.1. Scurt istoric al Județului Vâlcea
În sudul județului, la Bugiulesti, s-au găsit cele mai vechi urme de hominizi din Europa, apreciate a fi cu circa doua milioane de ani i.Hr. Această, cunoscută sub numele de „Australanthropus olteniens”, reprezintă prima legătură a antropogenezei europene.
Anul 87 a fost anul când armatele romane trimise să cucerească Dacia suferă o înfrângere amară, conducătorul lor Cornelius Fuscus fiind ucis în luptă. Această luptă se dă pe teritoriul județului undeva în Loviștea.
În zona Vâlcea s-a aflat în secolul al XIII-lea cnezatul lui Farcaș. Din traducerea numelui său în slavonă a rezultat numele Vâlcea („farkas” înseamnă în maghiară „lup”, iar în slavonă „vâlc”).
Pe teritoriul județului Vâlcea, în Țara Loviștei la Perișani, este unul din locurile unde este posibil să se fi dat bătălia de la Posada, între 9-12 noiembrie 1330, în care Basarab I a obținut o importantă victorie împotriva lui Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, victorie ce condus la independența Țării Românești.
Județul Vâlcea este atestat documentar la 8 ianuarie 1392 printr-un act emis de Mircea cel Bătrân, fiind primul județ atestat documentar în România.
Radu cel Mare a înființat la Râmnicu Vâlcea în anul 1504 Episcopia Râmnicului - Noul Severin, fapt remarcat și de Paul de Alep care notează că în peregrinările sale a găsit aici o „reședință episcopală”.
O serie de mănăstiri și așezări monahale amintesc de Mircea cel Bătrân (Mănăstirea Cozia), Constantin Brâncoveanu, domnul erudit care împreună cu Antim Ivireanul au înființat la 1705 prima tipografie în limbă română (Mănăstirea Hurezu), Radu cel Mare și Matei Basarab(Mănăstirea Govora). De asemeni biserica „Buna Vestire” din municipiul Râmnicu Vâlcea, din fosta cetate a lui Mircea cel Bătrân, este ctitorită de domnitorul Mircea Ciobanul (1545 -1552, 1553 - 1554, 1558 -1559).
Unice în întregul pesaj al arhitecturii medivale românești sunt cele două cule (case boierești), prima construită la 1516 de Nan Paharnicul și a doua la 1812 de Gheorghe Măldărescu, în comuna Măldărești. Astăzi fac parte din Muzeul de artă medievală Măldărești.
Pe Valea Topologului la 1828 Iancu Bălcescu, fratele revoluționarului pașoptist Nicolae Bălcescu, ridică conacul care dăinuie peste veacuri, azi fiind "Muzeul Nicolae Bălcescu", cu o arhitectonică deosebită.
Bibliografie
- https://ro.wikipedia.org/
- http://www.hartis.ro/vl/
- https://www.valceaturistica.ro/
- https://www.google.ro/imagini/
- https://romaniadategeografice.net/unitati-admin-teritoriale/judete/judete-v/valcea/
- https://pe-harta.ro/valcea/
- http://www.putereagricola.ro/judete/valcea/
- https://www.ramnicuvalceaweek.ro/
- https://www.valceaturistica.ro/atractii-turistice-valcea/
- http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
Preview document
Conținut arhivă zip
- Importanta serviciilor turistice in economia judetului Valcea.docx