Locul Turismului în Economia Rusiei

1. Prezentare generală.

- Aşezare geografică:

Rusia, Cea mai mare tara din lume,Rusia a facut parte din Uniunea Sovietica pana in anul 1991,cand aceasta s-a destramat.Rusia este asezata in Eurasia (in estul Europei si nordul Asiei); este cel mai intins stat dinlume: de la vest la est masoara 10.000 km.Limite : Norvegia,Marea Barents,Marea Kara,Marea Laptev,Marea Siberiei de Est,Marea Ciukotsk in nord,Marea Bering,Oceanul Pacific,Marea Ohotsk,Marea Japoniei in est,Coreea de Nord,China,Mongolia,Kazahstan,MareaCaspica,Georgia,Azerbaidjan,Marea Neagra in sud,Ucraina,Bielorusia (Belarus),Estonia,Polonia,Lituania,Finlanda,Marea Baltica in vest.

Rusia se intinde de la Marea Baltica la Oceanul Pacific (11 fuse orare). Este constituita in principal din campii si platouri;muntii apar in sud-vest (Caucazul),in sud,la granita Mongolieisi a Chinei,in est (pe coasta Pacificului).Muntii Ural,munti vechi,sunt o bariera traditionala intre Rusia europeana la vest si cea asiatica (Siberia) la est.Ei se intind pe circa 2.000 km pedirectia nord-sud,cu o altitudine maxima de 1.894 m.In partea asiatica intre fluvile Enisei si Lena se afla Podisul Siberiei Centrale (altitudine medie 1.000 m),un podis urias,printre cele mai vechi ale continentului.In sud-vest,sunt Muntii Caucaz (Caucazul Mare),munti tineri (altitudine maxima varful Elbrus,5.642 m,dintr-un vulcan stins).In sudul Siberiei Centrale seintind muntii Saiani si Altai (altitudine medie 3.000 m).In sud-est,centru-est si estul Siberian se insira lanturi de munti cu piscuri inalte si ghetari;in sud-est: muntii Oablonovyi,Stanovoisi Djugdjur Djagdi,Cerski,Kolama si in Verhoiansk,in centru-estic,si extremul estic;in Peninsula Kamciatca,muntii vulcanici Sredinii (Kliucev,4.750 m altitudine maxima).In extremul sud-estic,la Marea Japoniei,sunt muntii Sihote Alin.Campiile Rusiei sunt: in Europa,la vest de Urali,Marea Campie Rusa,drenata de Volga si Pecioara in nord intrerupta depodisuri joase.In partea asiatica, este Marea Campie a Siberiei de vest,drenata de fluviul Obi,inalta de circa 300 m,o campie mlastinoasa.Apele: o retea bogata de fluvii mari: in Europa:Volga (3.531 km,cel mai lung fluviu din Europa),care se varsa in Marea Caspica,si Pecioara(1.809 km) se varsa in oceanul nordic (Marea Pecioara);in Asia: Obi (5.410 km) si Enisei (4.092 km) se varsa in Marea Kara,Lena (4.400 km) se varsa in Marea Laptev;Indighirka(1.977 km),Kolima (2.513 km) se varsa in Marea Siberiei Orientale si Amurul (4.416 km) lagranita cu China;se varsa in Marea Ohotk.Lacurile sunt: Baikal (310.500 km2) fiind cel mai adanc de pe glob (1.620 m) in Siberia;in partea europeana: Marea Caspica (371.000 km2).

- Mediul demografic:

Structura populatiei 2002

Ruşi 79,9 %

Tătari 3,8%

Ucranieni 2,0%

Başkiri 1,2%

Ciuvaşi 1,1%

Ceceni 0,9%

Armeni 0,8%

Tab. nr.1

Coeficientul natalităţii

Anul Total populaţie Populaţia urbană Populaţia rurală

2002 1,286 1,189 1,633

2005 1,287 1,197 1,589

Tab. Nr.2

Durata medie a vieţii

Anul Total populaţie Populaţia urbană Populaţia rurală

Bărbaţi şi femei Bărbaţi Femei Bărbaţi şi femei Bărbaţi Femei Bărbaţi şi femei Bărbaţi Femei

2004 65,27 58,89 72,30 65,81 59,38 72,65 63,76 57,55 71,27

2006 65,30 58,87 72,39 65,99 59,52 72,86 63,44 57,19 71.07

Tab.nr.3

- Mediul istoric: Pe 7 februarie 1990, Comitetul Central al Partidului Comunist Sovietic a fost de acord să renunţe la monopolul puterii. Republicile constituente ale URSS-ului au început să-şi impună suveranitatea naţională, începând cu guvernul central "războiul legilor", război în care guvernele republicilor constituente au respins toată legislaţia unională acolo unde intra în conflict cu legile locale, câştigând controlul asupra economiilor naţionale şi refuzând să plătească taxe Moscovei. Acest blocaj a dezorganizat economia, fluxurile de aprovizionare au fost rupte şi a provocat o adâncire a declinului economiei sovietice.

Gorbaciov a făcut eforturi disperate şi prost inspirate să recâştige controlul, în mod special în republicile baltice, dar puterea şi autoritatea guvernului central fuseseră în mod dramatic şi ireversibil distruse. Pe 11 martie 1990, Lituania şi-a proclamat independenţa şi a anunţat că se retrage din uniune. Dar Armata Roşie avea o prezenţă puternică acolo. Uniunea Sovietică a iniţiat o blocadă economică şi au menţinut trupele acolo pentru a "asigura drepturile etnicilor ruşi". În ianuarie 1991, au apărut ciocniri între trupele sovietice şi civili lituanieni, care au făut 20 de victime. Aceasta a slabit mai mult legitimitatea Uniunii Sovietice pe plan internaţional şi naţional. Pe 30 martie 1991, consiliul suprem estonian a declarat puterea sovietică în Estonia ilegală începând cu 1940 şi a început procesul de restabilire a indepenenţei ţării. Pe 17 martie 1991, într-un referendum unional, 78% dintre votanţi s-au menţinut pentru menţinerea Uniunii Sovietice într-o formă reformată. Ucraina şi ţările baltice au boicotat referendumul.

De asemenea, printre reformele iniţiate de Gorbaciov a fost şi alegerea directă a preşedintelui RSFSR (Rusia). Alegerile pentru acest post au fost ţinute în iunie 1991. Candidatul populist Boris Elţîn, care era un critic realist al lui Mihail Gorbaciov, a câştigat 57% dintre voturi, învingâdu-l pe candidatul preferat de Gorbaciov, fostul prim-ministru Ryzhkov, care a obţinut 16% din voturi.

Pe 20 august 1991, republicile trebuiau să semneza un nou tratat unional, care le-ar fi făcut ţări independente într-o federaţie cu preşedinte, politică externă şi armată comune.

Însă pe 19 august 1991, vicepreşedintele Gennadi Yanayev, primul ministru, ministrul apărării, şeful KGB şi alţi oficiali de frunte au acţionat pentru a preveni semnarea tratatului unional şi au format "Consiliul de Stat pentru Starea de Urgenţă". (vezi Tentativa de lovitură de stat din 1991) "Commitetul" l-au pus pe Gorbaciov (aflat în vacanţă în Crimea) sub arest la domiciliu şi au încercat să restaureze statul unional.

Organizatorii se aşteptau la suportul popular pentru acţiunile lor, dar populaţia din Moscova nu a fost de partea lor. Mii de oameni au ieşit pe stăzi să apere "Casa Albă", locul simbolic al suveranităţii Rusiei. Organizatorii au încercat şi în cele din urmă au eşuat în încercarea de a-l aresta pe Boris Elţîn, care s-a raliat opoziţiei de masă anti-puciste.

După trei zile, pe 21 august, lovitura de stat a eşuat, organizatorii au fost arestaţi şi Gorbaciov s-a reîntors ca preşedinte al Uniunii Sovietice. Dar puterea lui era acum în mod definitiv compromisă. Nici o structură de putere unională sau rusească nu a mai ascultat de comanda sa. Pe perioada toamnei anului 1991 guvernul rusesc a preluat ministerele unionale unul câte unul. În noiembrie 1991, preşedintele rus Boris Elţîn a dat un decret interzicând Partidul Comunist din Uniunea Sovietică pe tot întinsul republicii.

După lovitura de stat, republicile au accelerat procesul obţinerii independenţei, afirmându-şi suveranitatea una câte una. Pe 6 septembrie 1991, guvernul sovietic a recunoscut independenţa celor trei state baltice.