Cuprins
- CAP.I. PREZENTAREA UNGARIEI CA DESTINAŢIE TURISTICĂ 3
- 1.1. Generalităţi 3
- 1.2. Mediul Natural 3
- 1.3. Istoricul ţării 4
- 1.4. Populaţia şi demografia 5
- 1.5. Nivel de dezvoltare economico- socială 6
- 1.6. Potenţialul turistic al Ungariei 8
- CAP.II. LOCUL TURISMULUI ÎN ECONOMIA UNGARIEI 17
- 2.1. Indicatorii macroeconomici 17
- 2.2. Calculul şi interpretarea principalilor indicatori ai turismului 19
- CAP. III. Concluzii 23
- Bibliografie 24
Extras din proiect
CAP.I. PREZENTAREA UNGARIEI CA DESTINAŢIE TURISTICĂ
1.1. Generalităţi
Nume oficial: Republica Ungară
Situare: în sud-estul Europei Centrale
Vecini: România, Serbia şi Muntenegru, Croaţia, Slovenia, Austria, Slovacia, Ucraina
Capitală: Budapesta
Suprafaţă: 93030 km²
Populaţie: 10009000 locuitori (1 ianuarie 2010)
Densitatea populaţiei: 108 loc/km²
Formă de stat: republică parlamentară
Sărbătoarea naţională: 20 august (ziua Sf.Ştefan)
Moneda: Forint (HUF)
PIB: 156284 mld $
1.2. Mediul Natural
Cea mai mare parte a Ungariei este ocupată de o câmpie joasă cu altitudinea de 150-200 m, Câmpia Panonică, împărţită de munţii Bakony în Kisalföld (Mica Câmpie), în NV, şi Alföld (Marea Câmpie), în SE. În N şi NV se află dealuri şi munţi cu altitudini scăzute (Bakony, Vertes, Gerecse, Pilis), iar în NE apar ramificaţii ale Carpaţilor: Börzsöny, Mátra, Bükk
Clima este temperat-continentală, de tranziţie între cea oceanică, şi respectiv, continentală, cu ierni reci şi veri călduroase şi precipitaţii relativ reduse (500-700 mm/an).
Reţeaua hidrografică este dominată de Dunăre, care străbate ţara pe direcţia N-S, în partea centrală, şi de afluentul său Tisa (600 km pe teritoriul Ungariei). În vest, la poalele Munţilor Bakony, se află Lacul Balaton (596 km2), legat cu Dunărea prin canalul Sio.
Pădurea (în principal stejar şi fag) acoperă regiunea muntoasă şi ocupă 1/6 din suprafaţa ţării, în rest fiind caracteristică stepa. Fauna este cea tipică Europei Centrale. Ţara are numeroase zone ocrotite, între care 4 parcuri naturale şi peste 250 rezervaţii nationale.
1.3. Istoricul ţării
În 896-900, triburile ungurilor (maghiarilor), sub conducerea şefului lor, Arpad, vin din regiunea centrală a Uralilor, după ce se stabiliseră pe Volga mijlocie şi fuseseră împinşi de pecenegi. Din 904-1301, dinastia Arpad conduce Ungaria, Slovacia de Sus şi Ruthenia subcarpatică. Victoria lui Otto I la Lechfeld (955) pune capăt ascensiunii ungurilor spre occident şi spre imperiul bizantin. Ştefan cel Sfânt unifică triburile ungurilor, se creştinează şi primeşte din partea Papei Silvestru II, căruia declară vasalitate, coroana regală (1001). Ungaria intră în sfera lumii creştine occidentale.
Un moment important în istoria Ungariei îl constituie domnia regelui Matei Corvin, de origine român din Transilvania. Regele Matei Corvin, a fost fiul lui Iancu de Hunedoara şi a condus Regatul Ungar din 1458 până-n 1490. În această perioadă Ungaria a cunoscut o perioadă înfloritoare, devenind o ţară importantă din punct de vedere cultural-artistic în centrul Europei până la Renaştere. Matei Corvin a luptat împotriva Imperiului Otoman, realizând independenţa Ungariei faţă de acesta.
Independenţa Ungariei a luat însă sfârşit în 1526 după bătalia cu otomanii de la Mohács. Regatul a fost împărţit în trei părţi: partea de vest a fost anexată Austriei, în est principatul Transilvănean a rămas independent, iar centrul Ungariei a ajuns sub stăpânirea Imperiului Otoman.
După 150 de ani de ocupaţie otomană, în secolul XVII Austria şi alianţa creştină au eliberat centrul Ungariei ocupat de Imperiul Otoman. Revolta maghiară pentru independenţă dintre anii 1703 şi 1711 condusă de Francisc Rákóczi al II-lea a contribuit şi ea la eliberarea ţării.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Locul Turismului in Economia Ungariei.doc