Municipiul Suceava

Adevarata calatorie a descoperirii consta nu in a vedea locuri noi, ci in a avea ochi noi.(Marcel Proust)

Cele mai frumoase lucruri din lume nu pot fi vazute sau atinse,ele trebuie simtite cu inima.(Helen Keller)

De cand romanii si-au afirmat fiinta in lumina istoriei, intemeind o tara, cladind orase, carora le-au dat un nume, putine au avut, de-a lungul vremii, o asemenea rezonanta. Spuneau parintii nostri Suceava si deodata cerul parea ca se deschide si ca aerul se umple de un zvon de slava. Suceava inseamna lumina soarelui, impletita o clipa - prin geniul lui Stefan cel Mare - in insasi fiinta si faptele neamului nostru. (Geo Bogza).

Judetul Sucevei este asezat in parte de nord a Romaniei, in nord-vestul Moldovei, suprapunandu-se unui tinut in care relieful se imbina intr-o intcmire armoniosa si o desavarsita implinire.Resedinta si totodata cel mai mare oras al judetului este municipiul Suceava.

Municipiul Suceava se numara printre cele mai vechi si mai importante asezari ale tarii, în care a pulsat mereu si puternic o autentica viata româneasca. Timp de doua veacuri, resedinta principala a statului Moldova, orasul a dat patrimoniului national inestimabile valori materiale si spirituale, a înscris în istoria tarii pagini glorioase, ramase durabil în constiinta neamului. Datorita rolului jucat ca fosta capitala a Moldovei, orasul Suceava apare ulterior mentionat în numeroase izvoare documentare ale vremii.

Orasul Suceava face parte din vechile orase ale tarii. Prin complexitatea si caracterul divers al elementelor componente, specifice structurii urbane, prin pastrarea lor de-a lungul veacurilor, prin traditiile de baza în arhitectura, prin caracterul de continuitate, ca si prin monumentele înnoirii sale, istoria orasului Suceava, atât cea trecuta, cât si cea prezenta, este direct legata de istoria tarii. Desigur, creatiile arhitecturale, ca si întreaga cultura urbana a Sucevei s-au realizat în decursul veacurilor într-un cadru general dat, care îsi are limitele sale geografice, etnice si de timp.

Orasul te cheama si te indeamna la tot pasul sa iei aminte si sa pasesti incet, ca

sa poti auzi pasii inaintasilor, de la Musatini incoace, ca sa poti vedea umbra lor

intre zidurile vechi ale Curtii Domnesti sau ale Cetatii de Scaun a Sucevei, ca sa

poti asculta pulsul vremurilor sub lespezi de piatra pe care calci si sa poti intelege

ca Suceava, mai mult si mai presus decat multe asezari de pe cuprinsul patriei, e

o cronica vie si densa a vechimii, continuitatii si vitalitatii romanesti, in acest colt

de tara romaneasca

Nume

Centru spiritual si leagan de civilizatie romanesca,Cetatea de scaun a Moldovei afost atestata pentru prima data la 10 februarie 1388 de catre Petru I Musat intr-o carta trimisa lui Vladislav, regele Poloniei,dar a cunoscut pe deplin implinirea economica-sociala in timpul domniei lui Stefan cel Mare.Orasul s-a dezvoltat in perioada feudala ca o cetate si ca vechi targ aflat la o rascruce de drumuri commerciale,pe asa numitul drum al sarii ce lega Lvov-ul de la Marea Baltica de Cetatea Alba prin Lapusna-Iasi-Harlau-Suceava-Siret-Cernauti-Colomeea.Orasul a luat numele apei langa care s-a intemeiat,Suceava, care, in slava veche inseamna sinuos, incovoiat,cu cotituri. Simion Dascalul în Letopisetul Tarii Moldovei pâna la Aron voda: "Suceava scrie (Grigore Ureche) ca o au descalecat niste cojocari ungurésti, ce sa chiama pre limba lor suci, iar Suceava pre limba ungureasca sa chiama Cojocarie." Numele se compune din magh. "szqcs" (pronuntat: "suci"), în trad. "cojocar", "suci" + sufixul slavo-român eava, rezultând cojocar/ie (în maghiara szqcs/ség). Originea slava /bulgara/ sau româna a sufixului eava prezent în cuvintele gâlc/eava, izn/oava, ispr/ava etc. este dezbatuta si astazi.

Pozitia geografica

Orasul Suceava este situat in partea de NV a Romaniei(47º 40 38 lat.N, 26º 19 27long. E),aproximativ in centrul Podisului Sucevei, pe 2 trepte de relief :un platou a carui altitudine maxima atinge 385m pe Dealul Zamca,lunca si terasele raului Suceava,cu altitudine sub 330m,ocupand o suprafata de 5210ha.

Relief

Relieful zonei de o neasemuita frumusete,se desfasoara in trepte largi ce scad de la vest spre est,purtand fiecare darurile naturii.Apartine prin excelenta regiunii de munte-mai mult de jumatate din teritoriul judetului(Obcinele Bucovinei ce inchid Tara Dornelor,cu un deosebit potential agroturistic,Rarau,Giumalau cu altitudini de 1653m si 1887m,zvacniri de stanci semete stand de veghe unui peisaj linistit,Stanisoara,Muntii Bistritei,Bargaului,Tibaului,Calimani- cu varful Pietrosu de 2100m,roci vulcanice)si de deal, la est, intre Obcine si vaile Moldovei si Siretului gasindu-se podisul Sucevei,cu altitudini de 460m,cu caracter de poduri largi,structurale,pe care se produc alunecari si surpari de teren,intercalata aparand Depresiunea intracarpatica Vatra Dornei,drenata de raul Bistrita.

Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu derchidere spre valea râului Suceava, cu înaltimea maxima de 435 m (dealul Tarinca) si cea minima de 270 m (în zona albiei râului Suceava).Relieful din zona orasului si din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub forma de platouri, coline (cueste) si dealuri (Zamca, 385 m; Viei, 376 m; Manastirii, 375 m; Tarinca, 435 m) separate de vaile râurilor Suceava, Scheia, Tîrgulut (Cacaina), Bogdana si Morii.