O gură de natură, istorie, cultură și religie

Prezentarea traseului turistic :

- Circuitul este de 11 zile, 10 nopţi si se face in orice perioada a anului, diferind insa preţurile (iarna sunt mai ridicate). Se adresează unor grupuri de 40 persoane. Cei ~ 1232 de km se vor parcurge cu un autocar Mercedes de 45 de locuri.

- Preţul include 9 nopţi de cazare la hoteluri de 3*, 10 mic-dejunuri, 9 dejunuri si 10 cine.

- Preţul include si intrarile la obiectivele turistice;

- Calatoria are loc in perioada 15 – 25 aprilie.

Bucovina - Generalitati

VITICULTURA ŞI POMICULTURA:

Cotnari este o podgorie renumită în ţară şi in străinătate; pe Dealul Cătălina, într-un sit dacic, s-au decoperit urme care atestă cultivarea viţei-de-vie şi consumul de vin de peste 2000 de ani. Voievodul Alexandru cel Bun a numit în sec. al XV-lea un demnitar pentru a supraveghea podgoriile din zonă. Ştefan cel Mare avea aici, în sec XV beciuri pentru păstrarea vinului, iar voievodul Dimitrie Cantemir (1710) a scris despre vinul de Cotnari, apreciindu-l ca fiind "mai nobil şi mai bun decât toate celelalte vinuri europene.".

Restul podgoriilor, în ordine cronologică, sunt cele din apropierea oraşelor Iaşi, Huşi, Odobeşti (ale căror vinuri erau exportate din timpul lui Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Vasile Lupu în sec. XV-XVI). Astăzi, aceeaşi zonă se extinde spre Nicoreşti-Panciu-Coteşti ăi reprezintă cel mai întins bazin viticol din România. "Grasa de Cotnari", "Busuioaca de Huşi", sau vinurile roşii de Nicoreşti fac deliciul cunoscătorilor. In Bucovina ,pe văile râurilor Uz şi Oituz şi in Ţara Vrancei sunt întinse zone pomicole, iar podgoriile sunt împrejmuite de livezi (Cotnari, Dealurile Iaşilor, Huşi şi Nicoreşti).

MONUMENTE ALE NATURII:

Deşi Moldova nu este un teritoriu de mari dimensiuni, natura a fost darnică cu ea: două masive muntoase: Ceahlăul (staţiunea Durău) şi Rarău (Câmpulung Moldovenesc), protejate de rezervaţiile naturale, vârfurile Cozia, Pietricica şi Cernegura din Piatra Neamţ reprezintă cel mai bogat antrepozit de roci fosilizate marine din ţară. În localităţile Gura Humorului, Vatra Dornei şi Dofteana puteţi admira o diversitate de arbuşti din toate colţurile lumii, care se află sub protecţie în cadrul unor parcuri dendrologice, iar la Cheile Bicazului şi la Cheile din Zugreni pot fi admirate fauna şi floră specifice.

La Bosanci cresc plante de stepă şi de mlaştină, iar la Pângăraţi tise; în rezervaţia de la Vânători de Neamţ se pot admira bouri; "pădurea de aramă" şi "pădurea de argint", metafore poetice pentru mesteceni, se găsesc la Văratec, o sinteză reuşită a peisajului natural este recompensat la Iaşi, unde se află Grădina Botanică (1856), cea mai mare din ţară.

Bucovina - Scurt istoric:

În urmă cu 6000 de ani, pe teritoriul Moldovei de astăzi s-a dezvoltat cultura Cucuteni, considerată "una dintre cele mai interesante şi remarcabile culturi neolitice ale Europei" ; agricultori şi crescători de animale, locuitorii acestor ţinuturi trăiau în cetăţi fortificate, foloseau cuptoare mari pentru a se încălzi şi a-si pregăti hrana, dar şi pentru a face ceramică de diferite forme (exemplu: Hora de la Frumuşica), decorate cu motive stilizate in formă de spirală sau de şerpuitură, simetrice din punct de vedere cromatic.

Cultura Cucuteni a marcat de asemenea situl geto-dacic de la Bâtca Doamnei (Piatra Neamţ), singurul sit cu zid de pietre, datând din epoca La Tene, descoperit în Moldova. Construită în aceeaşi perioadă, fortificaţia de la Bărboşi (Galaţi) a servit drept fundaţie pentru un impozant complex roman, câmp militar fortificat, sit civil şi necropolă (sec.I şi al II-lea). În Evul Mediu, existau în Moldova localităţi stabile, bine organizate, precum oraşele: Baia, Siret, Rădăuţi, Vaslui, Iaşi, Suceava, Târgu-Neamţ, Galaţi. În jurul anului 1360, voievodul Bogdan I a întemeiat statul independent Moldova.

Bucovina - Folclor, cultură, arhitectură:

CETĂŢI MEDIEVALE:

Stat independent, instituit de către voievodul Bogdan I (1359-1365), Moldova a dat, peste 500 de ani mai târziu, semnalul de unire cu provincia-soră, Valahia (1859), iar în 1918 a constituit loc temporar de refugiu pentru guvernul României.

Momentele remarcabile din istoria Moldovei au fost marcate prin rezistenţa în faţa atacurilor otomane şi tătare (sec XV-XVI), cărora le-au ţinut piept cu vitejie voievozii Petru I Muşat, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, Ioan Vodă cel Mare.

Conform modelului cultural din epoca respectivă, voievozii români au ridicat cetăţi ce au rezistat tuturor vicisitudinilor apărute de-a lungul timpului. Un exemplu în acest sens este atacul sultanului Mohamed II în anul 1476, demonstrând în final măiestria şi inteligenţa celor care au construit aceste fortăreţe. Astăzi, călătorul are ocazia de a admira masivele ziduri, incintele vaste şi inventarul de obiecte al epocii, în oraşele Suceava şi Târgu Neamţ. Dar tezaurul vestigiilor bucovinene mai cuprinde şi curţi domneşti (Suceava, Piatra-Neamţ, Iaşi, Vaslui), impozante biserici, case domneşti în incinta unor mânăstiri (Bistriţa),şi hanuri domneşti (Suceava).