Pensiunea Vraja Dunării

I. Amplasamentul geografic si condiţii biogeografice

I.1. Amplasament geografic si condiţii biogeografice

Noua şi moderna pensiune VRAJA DUNĂRII este amplasată într-un cadru natural pitoresc, pe malul Dunării si DN57 (şoseaua Orşova-Sviniţa-Moldova Nouă), la 50 km de Orşova, in localitatea Svinita, judetul Mehedinti, oferind o imagine mirifică asupra Cazanelor Mici şi Mănăstirii Mraconia şi dorindu-se a fi o pensiune agroturistică specifică zonei şi totodată un punct de plecare pentru drumeţii în zonă.

SVINIŢA este o colonie sârbească, numită iniţial Siniţe, dezvoltată într-un centru grăniceresc înfiinţat în secolul al XVIII- lea de administraţia austriacă pentru supravegherea traficului fluvial; centru sârbesc izolat în lantul de sate româneşti de pe malul Dunării, neintegrat într-o anumită zonă etnografică a populatiei de aceeaşi origine din ţara noastră.

Localizare: în V-ul extrem al judeţului, în defileul Cazanelor, la 52 km V de Orşova, fiind vecină cu judeţul Caraş-Severin la N, Dunarea şi Serbia la Sud, comuna Dubova la Est şi Serbia la Vest.

Comuna are o populatie de 1132 locuitori şi o suprafaţă de 97 kmp.

Formele de locuire temporara in afara satului sunt reprezentate de salaje- gospodarii agro- pastorale, situate izolat pe terenuri agricole si pe fanete, locuite in mod special in perioada lucrarilor agricole si de recoltare a fanului.

Clima este temperat- continentală cu influenţe submediteraneene.

Iarna au loc invazii de mase de aer umede şi calde de origine mediteraneană şi oceanică, ceea ce face ca acest anotimp al anului sa fie mai bland.

Verile sunt în general călduroase, uneori cu temperaturi de peste 35 , ca urmare a invaziei aerului fierbinte tropical.

Temperatura medie anuală a aerului este de 11,5 .

Precipitaţiile medii anuale sunt in jur de 600 mm/ an.

Viteza medie a vântului este de 6 m/s.

Tipuri de sol

Se întâlnesc soluri din clasele Cernisoluri, Luvisoluri şi Cambisoluri.

Dintre Cernisoluri, se intâlnesc Rendzinele calcarice. Acestea se formează şi se găsesc numai în condiţii de relief fragmentat, pe culmi înguste sau uşor rotunjite , cu climă umedă, temperature medii de 9- 10 şi precipitaţii de 800- 900 mm/ an.Răspândirea acestei categorii de soluri este strâns legată de prezenţa rocilor calcaroase, mai ales a celor mezozoice.

Clasa Luvisoluri este reprezentată de Luvosoluri, care apar pe produsele de alterare ale unor roci sărace sau moderat bogate în baze( granite, gnaise sau şisturi cristaline) şi pe depozite sedimentare miocene. În zona Sviniţa se găsesc pe conglomerate şi gresii liasice.

Cambisolurile sunt reprezentate de Entrocambosolurile rodice- Terra rosa,formate pe depozizele de alterare ale calcarelor masive tithomice şi neocomiene aflate la mică adâncime. Acestea sunt caracterizate de un colorit rosu- aprins , asociindu-se cu rendzine slab dezvoltate situate pe stâncărie sau pante accentuate.

Floră şi faună

Vegetaţia din această zonă se remarcă printr-o mare varietate floristică, ca urmare a poziţiei în partea de Sud-Vest a ţării, la contactul cu extremitatea nordică a Peninsulei Balcanice.

Dealurile sunt pline de pruni, meri, peri, cireşi, gutui, nuci, viţă-de-vie.

În lugul văilor, unde se observă patria pădurilor de fag, se intâlneşte stejarul, fagul, gorunul, teiul, salcâmul, paltinul, iar pe malul apei răchita, salca, arinul şi plopul.

Caracteristice defileului sunt şibliacurile, alcătuite din liliac şi cărpiniţă, care vegetează pe stâncării. Varianta geografică a şibliacurilor din Defileul Dunării prezintă afinităţi floristice accentuate cu pâlcurile de pe Valea Timokului şi cu cele de lângă Majdanpek, acest lucru atestând vechimea mare a şibliacurilor, rămase poate chiar din perioadele mai calde interglaciare.

La adăpostul abrupturilor stâncoase, ospitaliere doar pentru plante, se întâlnesc unele dintre remarcabilele elemente floristice ale ţării noastre: Arţarul de Banat şi inegalabila Lalea de Cazane.

Pe stâncăriile de la Tricule întâlnim singura populaţie de pin negru din Banat.

De asemenea, aici se întâlnesc şi arbori de origine mediteraneană care nu se întâlnesc în alte zone ale ţării: smochin, migdal, castan comestibil.

Fauna se remarcă prin specii diverse, în funcţie de vegetaţie, astfel: în pădurile mari şi dese se ascund mistreţul, urşi din loc în loc, lupi, veveriţe, dihori. De asemenea se mai întâlnesc: vipera cu corn, scorpionul, broasca ţestoasă de uscat.