Cuprins
- 1. Motivarea alegerii destinaţiei turistice şi aformei de turism alese 3
- 2. Prezentarea contextului economic legal 4
- 2.1 Activitaţi economoce din zonă 4
- 2.2 Organizaţii, asociaţii şi iniţiative locale 4
- 2.3 Proiecte pentru dezvoltarea zonei 5
- 2.4 Populaţia zonei, comunităţi administrative 6
- 3. Prezentarea potenţialului touristic al destinaţiei 7
- 3.1 Resurse naturale 7
- 3.2 Resurse antropice 7
- 3.3 Tradiţii, legende şi obiceiuri 8
- 3.4 Peisaje 10
- 4. Prezentarea infrastructurii turistice 12
- 4.1 Unităţi de cazare 12
- 4.2 Unităţi de alimentaţie 12
- 4.3 Unităţi de agreement 13
- 4.4 Centre de informare turistică 14
- 5. Propuneri pentru dezvoltarea ecoturismului în Poiana cu Narcise de la Negrileasa
- 6. Bibliografie 20
Extras din proiect
Capitolul I
Motivarea alegerii destinaţiei turistice şi a formei de turism alese
Ecoturismul este o formă de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legale de natură (definiţia consacrată a Organizaţiei Mondiale a Turismului). Este o formă de turism durabil şi care asigură beneficii populaţiei locale.
Principalul motiv pentru care am ales această formă de turism este unul subiectiv, consider că nu există o artă mai frumoasă ca lucrarea naturii pe natură însăşi. În plan obiectiv am ales ecoturismul pentru accentual pus pe conservarea naturii, pentru varietatea de spaţii mirifice care sunt prezente pentru a fi observate, explorate şi analizate. De asemena această formă de turism oferă turiştilor o mare deschidere spre educaţie, prin istorie, obiceiuri şi tradiţii şi totodată oportunitatea de a participa la diverse activităti în aer liber şi de a cunoaşte mereu oameni noi. Natura permite să o experimentezi şi să înveţi de la ea.
În ceea ce priveşte destinaţia turistică, am ales Poiana cu Narcise de la Negrileasa, în primul rând pentru că această rezervaţie aparţine , din punctual meu de vedere, uneia dintre cele mai frumoase regiuni ale ţării noastre, M-ţii Apuseni, regiune în care relieful şi tectonica complicată au contribuit la înzestrarea cu frumuseţi naturale, în care varietatea petrografică, care este un adevărat mozaic, justifică atât interesul touristic, cât şi cel al oamenilor de ştiinţă. Munţii Apuseni oferă iubitorilor de excursii şi drumeţii, ogamă largă de peisaje scoase parcă din poveşti şi posibilitatea de a desfaşura diferite activităţi în aer liber. Relieful carstic (aproximativ 400 peşteri), precum şi flora şi fauna specifică reprezintă tot atâtea motive pentru care zona a fost declarată rezervaţie naturala. Locuitorii aceste zone, moţii sunt renumiţi pentru obiectele din lemn pentru uz gospodăresc, pe care continuă să le confecţioneze de generaţii, mergând să le vândă în toată ţara.
Cel de-al doilea motiv al alegerii făcute îl constituie locul natal, Ţara Moţilor fiind lăcaşul copilăriei mele, fapt ce mi-a dat prilejul de a vizita o mică parte a Muntiilor Apuseni, printre care şi Poiana cu narcise de la Negrileasa din comuna Bucium, care datorită frumuseţii peisagistice a primit denumirea de rezervaţie botanică, fiind ocrotită prin lege.
Rezervaţia natural Poiana cu narcise de la Negrileasa este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Transilvania, obiect pe care merită vizitat.
Capitolul II
Prezentarea contextului economic local
II.1 Activităţi economice din zonă
Comuna Bucium a cunoscut de-a lungul timpului o înflorire spectaculoasă datorată hărniciei oamenilor şi a minelor de aur. Aproape fiecare familie poseda mina sa particular. Fala Si mândria buciumanilor au ajuns să fie cunoscute si appreciate în întreaga zonă a Apusenilor.
Din punct de vedere al activităţiilor economice, satele comunei Bucium intră în categoria aşezărilor rurale cu activităţi predominant agricole-creşterea animalelor, exploatarea pădurilor, minerit. O bună parte dintre locuitori au ca singură posibilitate de existenţă agricultura, micii întreprinzători şi turismul. Întreprinzătorii sunt axaţi spre exploatarea si debitarea materialului lemons, unii mergând până la operaţiunea de prelucrare în ateliere de tâmplărie. Activităţile de construcţii au character sezonier, neexistând o unitate specializată în construcţii. În comunaă există un număr de 10 SRL-uri, 6 AF (Asocţii familiale) şi 11 PF (Persoane fizice) autorizate.
Comuna nu a fost cooperativizată în trecut, agricultura prestându-se în present în system particular. Randamentele rezultate sunt mici. necompetitive, în schimb calitatea produselor este deosebită, datorită lipsei îngrăşămintelor chimice şi a impurităţilor apei şi aerului.
Bibliografie
Cadrea, A.N – Ecoturism şi Turism Rural, Braşov, 2011, pag. 21;
Anghel, G., E., Măhăra, G., - Alba, Ghid turistic al judeţului, Sport-Turism, Bucureşti, 1983, pag. 5-6;
www.primariabucium.ro/agricultura;
http://www.ecotoporadea.ro/prezentare;
http://www.albamont.ro/index.php;
http://www.eco-romania.ro/ro;
http://cheilefenesului.pluto.ro/negrileasa-prezentarea-proiectului.php;
http://www.parcapuseni.ro/;
http://buciumanii.ro/ro/templates/turism_bucium.htm;
http://www.muntii-apuseni.eu/articles.php?article_id=10;
Roșia Montană Gold Corporation, 2005-2013
Ziarul de Apuseni - Rosia Montana, noiembrie 14, 2013
BONCUŢIU, S.A - Turismul de agrement sportiv pe cursul superior al Arieşului, Câmpeni
Preview document
Conținut arhivă zip
- Perspectivele Dezvoltarii Ecoturismului in Poiana cu Narcise de la Negrileasa
- err.pptx
- Perspectivele Dezvoltarii Ecoturismului in Poiana cu Narcise de la Negrileasa.docx