Politici agricole și de dezvoltare rurală - studiu de caz - Comuna Mirșid

Introducere

Potenţialul agroturistic din satul românesc este deosebit de complex, cuprinzând în alcătuirea sa componente naturale şi cultural istorice de mare varietate şi atractivitate turistică. Potenţialul turistic al comunei Mirşid este unul foarte mare. Prezenţa Ansamblului arheologic Porolissum, cu sistemul defensiv de turnuri de observaţie pe înălţimile Pomet, Citera, Dealul Fericirii şi La Poiana, atrage anual o mulţime de turişti, studenţi ai facultăţilor de istorie din ţară şi chiar din afara graniţelor. Potenţialul turistic este întregit de cadrul natural pitoresc, aspectele peisagistice, potenţialul etnografic şi folcloric, obiceiurile localnicilor, sărbătorile populare, “Serbările anuale Porolissum”, toate acestea generând o multitudine de posibilităţi de distractie şi de practicare a agroturismului.

Date privind aspectul natural

1. Istoricul comunei

Istoria comunei este strâns legată de prezenţa oraşului roman Porolissum pe teritoriul ei. Complexul militar de la Porolissum a fost ridicat la rang de municipiu în anul 200, în timpul împăratului Septimius Severus, devenind un important centru militar, economic şi social al regiunii, păstrându-şi rangul de capitală a Daciei Porolissenis. Pe un teritoriu de cca. 200 ha se poate vedea şi astăzi „Ansamblul arheologic Porolissum”: două castre, oraşul roman Porolissum, sanctuare, amfiteatru, sistem defensiv de turnuri de observaţie.

Aşezările comunei sunt vechi, atestarea lor documentară datând din secole XIII – XV, după cum urmează:

- satul Mirşid – atestat în anul 1219 cu denumirea de villa Roba

- satul Firminiş – atestat în anul 1332 cu denumirea poss Feermenus

- satul Moigrad – atestat în anul 1423 cu denumirea de villa olachalis Moygrad

- satul Popeni – atestat în anul 1387 cu denumirea villa olachalis Poptelek.

2. Aşezare geografică

Comuna Mirşid este situată în zona centrală a judeţului Sălaj, poziţionată la contactul Depresiunii Zalău cu Dealul Dumbrava şi culmea afundată a Munţilor Meseş la o distanţă de 11 km de municipiul Zalău, la 11 km de Jibou şi la 29 km de Cehu Silvaniei. Comuna include satele Mirşid, Firminiş, Moigrad-Porolissum şi Popeni.

Pe drumul naţional DN 1H, comuna Mirşid se află la o distanţă de cca. 13 km de municipiul Zalău şi la cca. 15 km de oraşul Jibou. Se învecineză cu:

- la nord: comuna Dobrin

- la nord-est: oraşul Jibou

- la sud, sud-est: comuna Creaca

- la sud, sud-vest: municipiului Zalău

- la vest, nord-vest: comuna Crişeni.

Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 5.328 ha, reprezentând 1,38% din suprafaţa judeţului.

3. Relieful

Din punct de vedere geologic perimetrul aparţine unităţii structurale Depresiunea Şimleului Silvaniei, cuprins între Munţii Plopiş la sud-vest, Munţii Meseş la sud-est şi „insulele” de şisturi cristaline Ţicău şi Bâcu spre nord. În structura Depresiunii Şimleul Silvaniei se deosebeşte un fundament alcătuit din şisturi cristaline cu un înveliş sedimentar preterţiar (Triasic, Cretacic) şi formaţiuni sedimentare de vârstă paleogenă care formează umplutura propiu-zisă a depresiunii. Trăsătura carateristică a cadrului natural, în care este situată comuna Mirşid, o constituie predominanţa reliefului deluros, cu altitudini cuprinse între 200 – 500 m. Majoritatea terenurilor au compoziţia de soluri negre cu reacţie acidă şi fertilitate scăzută iar, în special, pe Măgura Moigradului sunt soluri brune argiloase. Dealurile sunt acoperite cu păduri şi păşuni, la poalele lor întâlnindu-se livezi cu pomi fructiferi, culturi de porumb, grâu, cartofi.

4. Climă

Clima specifică este temperată şi se caracterizează prin temperaturi medii anuale cuprinse între 8-9˚C, luna cea mai rece fiind ianuarie, cu medii cuprinse între -2˚C şi 4˚C, iar cea mai caldă lună, iulie, cu temperaturi medii de 18˚C la 30˚C.

În cursul anului, temperatura aerului variză foarte mult, în funcţie de înălţimea soarelui deasupra orizontului, aceste variaţii fiind reflectate de valorile medii lunare şi anuale. Precipitaţiile medii anuale se încadrează între 700-800 mm.

5. Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică este reprezentată prin Valea Sărată care străbate satele Mirşid şi Popeni. Celelalte localităţi sunt străbătute de pâraie locale, ce se colectează în Valea Sărată, iar pârâul ce străbate localitatea Moigrad-Porolissum se varsă în valea Almaşului. Hidrografic, teritoriul comunei este străbătut de la vest la est de pârâul Mirşid. Cursuri de apă:

- Valea Apa Sărată, pe distanţa de 14 km;

- Pârâul Ortelec, pe distanţa de 4 km;

- Valea Fâneţelor, pe distanţa de 2 km.

6. Vegetaţie si faună

Vegetaţia caracteristică este de pajişti (folosite ca păşuni şi fâneţe) şi păduri de foioase, principalele specii de arbori întâlnite fiind: gorunul, carpenul, fraşinul, fagul, cerul, precum şi pinul. Zona fâneţelor este bogat reprezentată de plantele medicinale. Animalele sălbatice specifice sunt: porcul misteţ, vulpea, căprioara, iepurele.

7. Resurse naturale de materii prime

În satul Mirşid există tuf vulcanic (rocă sedimentară poroasă) din a cărui prelucrare se face varul alb folosit în construcţii. În satul Moigrad – Porolissum se exploatează dioritul (în acest sens existând o carieră specializată pe acest procedeu), materie primă naturală folosită în construcţii, în special la drumuri. În satul Popeni se exploatează gips, materie primă pentru obţinerea ipsosului, dacit care este o roca vulcanica.

8. Populaţia

În anul 2002, la ultimul recesământ, populaţia comunei Mirşid era de: 2.304 locuitori, 1.119 de sex masculin, 1.185 de sex feminin. Din aceştia: