Potențialul turistic în Gura Râului

Cadrul geografic

Comuna este situată la 18 km de Sibiu, la 15 km de Sălişte şi la 22 km de Ocna Sibiului. Este principala poartă de intrare spre Munţii Cibinului, spre Râul Mare şi Râul Mic, spre pârâurile Iezerele Cindrelului. În arealul comunei este situat Parcul Natural Cindrel. Aflată la o altitudine de 554 m şi străjuită de dealuri şi păduri, comuna Gura Rîului beneficiază de aerul tare şi curat al munţilor ce o străjuiesc. Este unul dintre puţinele locuri unde tineretul păstrează intacte tradiţiile şi obiceiurile specifice, şi unde acestea se îmbină armonios cu modernul. Uliţele sale se înşiruiesc pe malul râului Cibin, ce deschide cărarea printre dealuri. La altitudini mari întâlnim păduri de pin, brad, foioase. La poalele munţilor se află case în stil săsesc, ca nişte adevărate cetăţi, unele vechi de mai bine de 100 de ani, cu porţi mari, curţi interioare umbrite de viţă-de-vie, şuri înalte pline de fân, grădini frumoase. Dealurile ce străjuiesc Gura Rîului constituie o primă invitaţie la drumeţii. Muntele Cindrel (2244 m) este de asemenea aproape. Puţin mai sus de "coada lacului", Cibinul curge din munţi, împărţindu-se în două braţe numite de localnici Râul Mare şi Râul Mic. Pe Râul Mic se ajunge, după 15 km, la cabana Strâmba, în vreme ce Râul Mare curge printre spectaculoasele Chei ale Cibinului. De asemenea, prin Gura Rîului se poate ajunge, parcurgând 15-20 km, în renumita staţiune montană Păltiniş.

Relieful şi vegetaţia

Relief. Relieful comunei Gura Rîului este alcătuit din două zone distincte: zona montană şi zona depresionară.

Zona montană este reprezentată de Munţii Cindrel care ocupă cea mai mare parte din teritoriul comunei (7.112 ha). Munţii Cindrel - cuprinşi între Valea Sadului, Valea Sebeşului şi depresiunile submontane ale Sibiului, Săliştei şi Apoldului - cu o suprafaţă de circa 900 km². Altitudinea maximă este atinsă în vârful Cindrel (2.244 m).

Zona depresionară se întinde pe o suprafaţă de 2.219 ha. Este reprezentată de piemontul colinar şi de o mică parte din terasele Cibinului.

Zona premontană ce înrămează depresiunea Sibiului nu numai ca limită sudică, ci şi ca parte componentă, dominând-o cu înălţimi ce ating 800-900 m, oferă pe tăpşanele şi treptele netede, adăpost şi condiţii favorabile pentru fixarea aşezărilor chiar la imediatul contact cu muntele. Aici se înşiră prosperele sate ale Mărginimii Sibiului, printre care se numără şi Gura Rîului. Cheile Cibinului au o lungime de 2 km. Sunt tăiate în şisturi cristaline de apele Râului Mare şi nu de Cibin cum impropriu se numesc. Au pereţii înalţi şi abrupţi, în mare parte sub formă de stânci golaşe. Sunt situate la 850 m altitudine având o diferenţă de nivel de peste 600 m între punctul de pornire şi vale, pe o distanţă scurtă. Râul Mare le strabate printr-o vale îngustă, plină de bolovani peste care apa curge agitată. Au un pitoresc deosebit şi constituie un element de atracţie turistică în zonă. La o distanţă de 20 m de la drumul care duce spre Crăciuneasa, se poate admira cel mai impunător brad din munţii Cindrelului, apreciat ca având 500 de ani.

Clima. Tipul de climă din comuna Gura Rîului este cel continental moderat, cu influenţă oceanică, caracterizat prin ierni moderate din punct de vedere termic şi veri în general nu foarte călduroase, cu efecte microclimatice secundare conferite de formele de relief.

Valorile medii multianuale ale principalilor factori climatici sunt:

-regimul climatic - temperatura medie anuală în comuna Gura Rîului are o distribuţie lunară caracterizată prin scăderea valorilor termice din luna august până în luna ianuarie, creşterea temperaturii din februarie până în iulie şi prin scăderea valorilor termice o dată cu creşterea altitudinii.

-temperatura multianuală - între 0,3ºC - 8.9ºC în zona montană cu o maximă de 37,3ºC şi o minimă de -26,7ºC.

-regimul precipitaţiilor - precipitaţiile atmosferice anuale prezintă o evoluţie caracterizată prin creşterea cantităţilor de apă din luna februarie până în luna iunie şi descreşterea din iunie până în februarie. Cantitatea de precipitaţii scade de la sud la nord, direct cu coborârea generală a reliefului, dar şi de la est la vest în funcţie de condiţiile locale ale reliefului şi de deplasările aerului.

-regimul eolian - în comună, circulaţia generală a atmosferei se supune circulaţiei la nivel european. Vânturile sunt puternic influenţate de relief atât în privinţa direcţiei cât şi în cea a vitezei. Frecvenţele medii anuale înregistrate în comună indică predominarea vânturilor din N-V (13%) şi S-E (8,2%). Vitezele medii anuale oscilează între 1,8 şi 4,5 m/s la Păltiniş.

Hidrografia. Teritoriul comunei Gura Rîului se bucură de existenţa câtorva lacuri a căror frumuseţe şi importanţă economică vin în completarea locurilor pitoreşti ale aşezării.

Lacul de acumulare Gura Rîului s-a format în urma construirii barajului finalizat în anul 1980. Barajul are o înălţime de 74 m şi este situat la altitudinea de 550 m. În avalul barajului este amplasată o microhidrocentrală de 3,8 MW. Lacul are o suprafaţă de 68 ha, o lăţime de 70-330 m şi o capacitate de 17,5 milioane m3. Este utilizat pentru alimentarea cu apă a oraşului Sibiu, pentru producerea de energie electrică şi nu în ultimul rând pentru regularizarea Rîului Cibin.

Lacul glaciar Iezerul Mare este situat pe versantul nordic al platoului Cindrel la 1998 m altitudine. A luat naştere într-un circ glaciar. Are o suprafaţă de 3,4 ha, este lung de 320 m, lat de 190 m şi are un volum de apă apreciat la cca. 19.000 m³. Se remarcă prin adâncimea mare pe care o atinge în partea de S de 13,3 m. Din el se formează izvorul principal al Râului Mare.

Lacul glaciar Iezerul Mic este situat la 1955 m altitudine, într-un circ glaciar mai mic din apropierea primului. De formă aproape dreptunghiulară, are suprafaţa de numai 1,8 ha,. adâncimea de 1,7 m, lungimea de 80 m iar lăţimea de 58 m. Lacul are un emisar care formează al doilea izvor al Râului Mare.

Istoricul localităţii

Istoric şi etnografic, localitatea aparţine Mărginimii Sibiului, centru important al românismului transilvănean, cu impact fundamental în dezvoltarea economică şi culturală a românilor din această provincie. Excelent amplasată, localitatea a cunoscut perioade de înflorire, datorate în special industriei lânii şi mai ales industriei lemnului. Sunt celebre numeroasele sale instalaţii hidraulice înşirate pe râu, care prelucrau lemnul nu doar pentru Mărginimea Sibiului, ci şi pentru toată Valea Secaşelor şi Valea Târnavelor. Comuna a beneficiat la un anumit moment istoric şi de avantajul statutului juridic, fiind una dintre localităţile de pe „fundus regius", aparţinând Scaunului Sibiului.