Extras din proiect
Romania dispune de un bogat si complex potential turistic. El este alcatuit mai intai dintr-o varietate de forme de relief cum ar fi : izvoare de apa minerala si termala, lacuri folosite pentru agrement, natatie si pescuit sportiv, un valoros fond cinegetic concentrat in paduri de foioase si conifere, peisaje diverse de la cel al crestelor montane dezvoltate la peste 2.000 m la cele de campie, litoral si Delta Dunarii.
Carpatii Românesti, atât prin desfasurarea lor, pe circa o treime din suprafata tarii (66.303 kmp), cât si prin pozitia centrala, configuratia generala si altitudinala, se impun ca un component de baza în structura geografica si peisagistica a României. Cu aceeasi importanta se înscriu si în activitatea de turism prin bogatia si varietatea potentialului lor turistic.
Carpatii Românesti - date generale
- Suprafata 66.303 kmp (27,9 %);
- înaltime medie: 1.000 m;
- înaltime maxima: 2.544 m (Vf. Moldoveanu);
- Lungimea: aproximativ 1.000 km;
- Latimea maxima: aproximativ 160 km între Baia Mare (la vest) si Cacica (la est) în grupa de nord a Carpatilor Orientali;
- Latimea minima: 3,5 km între Nucsoara (la sud) si orasul Victoria (la nord) în Muntii Fagaras;
- Extindere: 4° latitudine N si 6° longitudine E;
- Energia de relief: 500-750 m;
- Fragmentarea pe orizontala: 0,5 - 6 km/kmp;
- Prezenta arealelor depresionare si a vailor: 1/3 din masa carpatica;
- Altitudinea medie: 1.200 m în Carpatii Meridionali; 950 m în Carpatii Orientali; 550m în Carpatii Occidentali;
- Suprafete: Carpatii Orientali: 33257 kmp (50,2 %; Carpatii Meridionali: 15332 kmp (23,1 %); Carpatii Occidentali: 17.714 kmp (26,7 %).
Potentialul Carpatilor Orientali
Zona turistica Oas
Zona turistica Oas, desi mica ca suprafata este foarte bine conturata. Aceasta include depresiunea Oas si muntii care o inconjoara (Oas in vest si Ignis in vest). Se afla situata la 30 km de Satu-Mare si la 60 km de Baia-Mare, orase de unde provin principalele grupuri de turisti locali sau in tranzit.
Depresiunea Oas de natura tectono-vulcano-eroziva este alcatuita dintr-un ses central sudic la 200-400 m si un ansamblu de platouri pienmontane periferice. Este strabatuta de raurile Tur si Talna care reprezinta lunci extinse, iar in cadrul muntilor Oas defilee scurte dar extrem de pitoresti.
Muntii Oas in nord si in vest si muntii Ignis in sud-est si est, ei sunt formati din culmi la cc 400 si 800 m si respectiv 700 si 1200 m (vf. Pietroasa 1200 m), varfuri mici platouri vulcanice in alcatuirea carora intra indeosebi andezite, riolite si dacite.
Zona turistica Gutai
Zona Gutai cuprinde muntii dintre depresiunile Oas, Baia-Mare, Cavnic si Maramures pana la pasul Neteda si are o suprafata in jur de 1300 km patrati.
Potentialul turistic este impus de mai multe elemente oferite de relief, izvoare minerale, vegetatie dar si de conditiile climatice favorabile odihnei, sporturilor de iarna si tratamente. In relief se impun cateva forme ce starnesc un mare interes turistic cum ar fi: creasta Cocosului din nordul masivului Gutai, un imens zid de andezide inalt de cc.70 m considerat ca rest dintr-un aparat vulcanic, turnurile din Ignis (piatra Dracului), sfinxul din Oas, platourile vulcanice ce ating dimensiuni foarte mari in partea nordica a masivului Ignis; Cheile Tatarului sector ingust pe vaile Brazilor si Runcu. Pentru turism prezenta mare insemnatate mai multe lacuri naturale si antropice, numeroase izvoare cu apa minerala sau pentru cura balneara. Masivul Gutai este incojurat din trei parti de depresiuni, ceea ce accesul in masiv se face relativ usor.
Pe versantul sudic se gasesc principalele amenajari turistice din care se poate porni catre munte. Din depresiunea Maramures accesul poate fi realizat din localitatile Sigetul Marmatiei, Sapanta, sat Sugatag Desesti si ocna Sugatag. Echipamentul turistic este reprezentat din diverse drumuri forestiere, cateva poteci cu marcaje turistice si multe cabane aflate in vecinatatea celor mai importante obiective turistice.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Caracterizarea Potentialului Turistic al Zonei Montane.doc