Stațiunea Borșa

CAPITOLUL I: PREZENTAREA GENERALA A STATIUNII BORSA

Borşa (în maghiară Borsa, în germană Borscha) este un oraş din judeţul Maramureş, Transilvania, România. Are o populaţie de 26.984 locuitori.

Localizare

Borşa se află la 47°39′ latitudine nordică şi 24°39′ longitudine estică. Altitudinea localităţii fiind la Valea Hotarului 617 m, in centrul oraşului 673 m., iar în complexul turistic, la Gura Fântânii 823 m.

Într-o descriere a localităţii din anul 1941 se aminteşte că această comună răsfirată şi risipită are o lungime de 59 km şi o lăţime de 35 km.

Localitatea Borşa se întinde, azi, pe o suprafaţă de 47482 ha, având o populaţie de 29000 locuitori. Întinderea localităţii de-a lungul şoselei care o străbate de la Valea Hotarului , pe lângă pasajul de cale ferată, până la Gura Tiboului (râul Tibou), măsoară 52 km, fiind una dintre cele mai lungi aşezări din ţară.

Accesibilitate

Staţiunea Borşa este situată în estul Depresiunii Maramureşului pe DN1 (Sighetu Marmaţiei – Iacobeni - Suceava), la 91 km de Sighetu Marmaţiei, 156 km de Baia Mare şi a circa 10 km de Pasul Prislop, care face legătura între Maramureş şi Bucovina. Faţă de Bucureşti e află la o distanţă de 540 km, pe şosea.

Accesul în staţiune se face astfel:

Pe calea rutieră:

Din Baia Mare, pe DN 18, spre Sighetu Marmaţiei şi de aici, fie pe Valea Vişeului, tot pe DN 18 (în total 18 km), fie pe Valea Izei, pe drum judeţean modernizat (în total 162 km); există şi curse auto regulate care fac acest traseu, de două ori pe zi;

Din Bucureşti, pe E 60 (Bucureşti – Braşov – Târgu Mureş) apoi pe DN 15 (Reghin) şi DN 15 (Bistriţa), urmând pe DN 17C până la Moisei, după care se intră pe DN 18 până în staţiune (în total 540 km);

Dinspre Suceava, pe E 571 până la Câmpulung Moldovenesc, apoi pe DN 17 până la Iacobeni şi DN 18 prin Pasul Prislop, până în staţiune (în total 178 km);

Din punctul de frontieră Petea (dinspre Ungaria, Polonia), pe DN 19 (Satu Mare – Sighetu Marmaţiei), apoi pe DN 18 (în total 207 km) sau pe DN 16 până în Baia Mare, apoi pe traseul descris mai sus;

Pe calea ferată:

Sighetu Marmaţiei – gară oraş Borşa (80 km), după care cu o cursă locală (11 km) până în staţiune;

Bucureşti – Braşov – Miercurea Ciuc – Topliţa – Beclean – Salva – Vişeu de Sus (tren direct, cu vagoane de dormit şi cuşete), apoi Vişeu de Sus – Borşa cu o cursă feroviară locală sau cu o cursă auto până în staţiune;

Pe calea aerului:

Bucureşti – aeroport Baia Mare, curse interne, de două ori pe săptămână; de aici drumul în staţiune poate fi continuat cu o cursă auto locală.

Scurt istoric

Prima atestare documentară a localităţii datează din 1353, când se menţionează că făcea parte din domeniul Cuhea ce aparţinea Bogdăneştilor (în jumătatea ajunsă, înainte de acest an, în stăpânirea lui Bogdan). În 1365, regele Ungariei, Ludovic I, confiscă domeniul Bogdăneştilor (inclusiv Borşa, sub numele Borş) şi-l dăruieşte Drăgoşeştilor (fiilor lui Sas: Balc, Drag, Dragomir şi Ştefan), această danie fiind întărită în 1373 şi 1384- cf. Radu Popa, Biserica de piatră din Cuhea şi unele probleme privind istoria Maramureşului în secolul XIV, în SCIV, tom XVII, nr.3/1966, p. 513 . Numele Borşei reapare în documente la 20 iunie 1450, când în această posesie sunt introduşi Nicolae şi Luca, fiii lui Ştefan, şi Nan, fiul lui Hotiko din Vişeu - cf. I. Mihaly, Diplome maramureşene, Sighet, 1900,p. 350-353. Un eveniment important din istoria localităţii este victoria obţinută de borşeni, sub conducerea protopopului Şandor Lupu, asupra tătarilor care se întorceau din ultima incursiune de pradă în Maramureş, în 1717, la locul numit, astăzi, Preluca Tătarilor. Biserica din localitate a fost arsă în această incursiune şi refăcută în anul 1800. Aproape la un secol distanţă (1895) a fost construită una nouă, din piatră, existentă şi azi. În 1774 Borşa era comună şi parohie.