Cuprins
- 1. Poziţia geografica a României – prezentare sumara 4
- 2. Bogăţiile naturale; bogăţii ale solului si subsolului României – enumerare succinta 6
- 2.1. Vegetaţia 6
- 2.2. Fauna 7
- 2.3. Rezervaţii ale naturii 8
- 2.4. Bogăţiile solul României 9
- 2.5. Bogăţiile subsolului României 9
- 3. Potenţialul României in domeniul energiilor regenerabile 10
- 3.1. Potenţialul hidroenergetic al României 11
- 3.2. Potenţialul oferit de energia solara in România 11
- 3.3. Potenţialul de energie eoliana al României 12
- 3.4. Potenţialul energetic ce ar putea fi obţinut din biomasa in România 13
- 3.5. Potenţialul existent pentru producerea biocombustibililor 14
- 3.6. Potenţialul oferit de energia geotermala 15
- 4. Potenţialul turistic al României 16
- 4.1. Turismul romanesc in date statistice 17
- 4.2. Turismul ecologic din România 19
- 4.3. Potenţialul agroturistic al României 20
- 4.4. Turismul enogastronomic - potenţial 22
- 4.5. Potenţialul turismului balnear 23
- 4.6. Turismul geologic 25
- 4.7 Turismul biogeografic 26
- 4.8 Turismul la obiectivele istorice si la cele cu însemnătate arhitectonică şi artistică 28
- 5. Potenţialul agricol al României 30
- 6. Concluzii 33
Extras din referat
1. Poziţia geografica a României – prezentare sumara
România este situata, pe glob, in emisfera nordica la intersecţia paralelei 45° Nord (jumătatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord) cu meridianul 25° Est, teritoriul sau desfăşurându-se intre 43°37'7" (oraş Zimnicea, Teleorman) si 48°15'6" (sat Horodistea, Botoşani), latitudine nordica si intre 20°15'44" (comuna Beba Veche, Timiş) si 29°41'24" (oraş Sulina, Tulcea) longitudine estica, având o suprafaţă de 238.392 km2. In Europa, România este aşezată in partea de Sud-Est, pe cursul inferior si la gurile Fluviului Dunărea, cu ieşire la Marea Neagra si având drept "coloana vertebrala" Munţii Carpaţi.
Fata de extremităţile continentului se afla la o depărtare aproximativ egala cu Oceanul Atlantic (2.750 km V, Cabo Finisterre, Portugalia), Oceanul Artic (2.800 km N, Nordkapp, Norvegia) si Munţii Urali (2.600 km E) si la numai 1.050 km de Marea Mediterana (Capul Matapan, Grecia).
Teritoriul pe care s-a constituit România este situat deci in sud-estul Europei si in continuitatea directa a Peninsulei Balcanice, fapt se a determinat, la un moment dat, pe o seama de istorici, geografi si oameni politici sa înglobeze acest pământ doar in aria balcanica. In realitate, asa cum au demonstrat geografi si istorici romani renumiţi, pământul locuit de romani face parte, geografic, din aria carpatica sau carpato-danubiana. Împreună, cele doua arii teritoriale - cea europeana si cea balcanica - fac parte, insa, din sud-estul european.
România prezintă, din cauza aşezării ei la răspântia a trei mari ţinuturi geografice europene, trei faţade: cea care “priveşte” spre Europa Occidentala, faţadă meridionala - spre Balcani si faţada continentala - spre stepa rusa. Cele trei faţade se întind in jurul lanţului Munţilor Carpaţi si se contopesc in unitatea armonioasa a pământului romanesc. Expresia "unitate armonioasa" este o realitate pe care o demonstrează modul in care se îmbină relieful, apele, vegetaţia, clima, zoneIe populate, modul de trai al locuitorilor - elemente geografice si demografice care alcătuiesc o unitate naturala si politica.
Pământul romanesc este una dintre cele mai armonioase si mai frumoase zone nu numai din Europa, poate chiar si din întreaga lume. In mijlocul lui se ridica Podişul Transilvaniei (500m), înconjurat din toate părţile de munţi. Munţii, de o înălţime potrivita, îngăduie traiul omenesc pana sus, pe plaiurile netede. Aceştia continua, in ambele parti ale lor, cu dealuri care formează, in unele locuri, o zona mai larga, de pilda in Oltenia, in altele mai strâmtă, ca in răsăritul Munteniei sau in Tara Crisurilor. Dealurile se termina cu câmpii întinse: Bărăganul si Burnazul (in sud), care par ca nu se mai termina, la fel si Câmpia Tisei in vest. Râuri numeroase izvorăsc din aceasta adevărată "casa a apelor" creata de Podişul Transilvaniei si de munţii din jur, râuri care se îndreaptă spre Dunăre sau spre afluenţii ei –Tisa si Muresul la vest, Şiretul si Prutul la est, Oltul la sud.
Lungimea totala a graniţelor este de 3.175,1 km , dintre care 1.036,7 km sunt terestre si 2.138,4 km sunt fluviale si maritime. România se învecinează cu Ucraina (639,4 km) si Republica Moldova (681,3 km) la nord si respectiv la est, cu Marea Neagra (234 km) la sud-est, cu Bulgaria (631,3 km) la sud, cu Serbia (544,3 km) la sud-vest si cu Ungaria (444,8 km) la vest si nord-vest.
Poziţia geografica pe continent, mai este definita de prezenta a trei componente geografice de însemnătate europeana, incluse in teritoriul sau la hotarele sale; acestea au dat României atributele de:
• tara carpatica - 2/3 din lungimea totala a catenei carpatice se desfăşoară pe teritoriul ţării noastre;
• tara dunăreană - 38 % din cursul total al Dunării ( partea cea mai importanta ca debit si pentru navigaţie ) se desfăşoară la granita României sau in interiorul ţării;
• tara pontica - prin litoralul de 247 km la Marea Neagra, care deschide cai navigabile spre întreg Oceanul Planetar.
Tara noastră, datorita excelentei ei poziţii geografice, deţine, printre altele, si atuul situării la răscrucea principalelor rute comerciale între Europa de Vest şi Asia, între Europa de Sud (Marea Mediterană) şi Europa de Nord.
2. Bogăţiile naturale; bogăţii ale solului si subsolului României – enumerare succinta
Caracteristica cea mai importanta a teritoriului ţării noastre, situaţie ce conferă României un avantaj multiplu, este varietatea, faptul ca acesta cuprinde toate formele de relief posibile, spre deosebire de teritoriul altor state cu care natura nu a fost atât de darnica.
Atuurile conferite de natura ţării noastre constau atât in varietatea frumuseţilor naturale oferite cu generozitate si care alcătuiesc adevărate puncte de atracţie pentru turişti sau constituie surse pentru desfăşurarea activităţilor umane, cat si in diversitatea bogăţiilor solului si subsolului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Posibilitatile de Dezvoltare Oferite de Pozitionarea Geografica a Romaniei.doc