Practică la stațiunea Oglinzi - Neamț

Scurt istoric

Se poate afirma că bazele turismului în Neamţ au fost puse încă din Evul Mediu , atunci când domnitorii Moldovei au ctitorit cele devenite ulterior obiective turistice de mandrie nationale pe care noi – urmaşii urmaşilor lor – avem datoria să le venerăm şi să le punem în valoare .

Cetatea Neamţ a fost pentru mult timp un centru al universului local , favorizată fiind şi de bogaţia naturală a ţinutului , ceea ce a determinat orânduirea aşezarilor de viaţă economică şi spirituală în jurul ei .

Aşa se explică practicarea de către Sigismund I de Luxemburg , Mahomed al II-lea sau Sobieski al turismului razboinic de verificare tehnica a Cetatii . Aceasta însă, construita strasnic şi apărata cu vitejie nu a fost cucerita niciodata !

În semn de recunostinţă , Stefan cel Mare a construit câte o mănăstire după fiecare razboi şi probabil că a fost şi iniţiatorul programului turistic „ turul manastirilor călare ” , de vreme ce la o fuga de cal de cetate avea herghelia de la Timişeşti .

Istoria glorioasă , farmecul locurilor şi blandeţea oamenilor au fost evocate în operele personalităţilor spirituale ale neamului . De la Grigore Ureche , Dimitrie Cantemir , Gheorghe Asachi şi continuând cu Mihail Sadoveanu , Calistrat Hogas , Mihai Eminescu , Ion Creangă şi mulţi , mulţi alţii , toti şi-au legat viaţa si creaţia de Neamţ .

OGLINZI ,

Este un sat din comuna Răuceşti , iar Statiunea Oglinzi este situată într-o microdepresiune la mai puţin de 2 Km de Cetatea Neamţ si 3 Km de Targu Neamţ . Datorită izvoarelor cu apă sarată şi dulce , precum şi vecinătăţii pădurii , aici s-a locuit permanent , fiind atestat arheologic din mileniul VI i Hr. . Stau marturie – în vitrina staţiunii – fragmente ceramice aparţinând civilizatiilor Starcevo – Cris , Cucuteni , daco-carpatica şi celei din Evul Mediu .

În vremuri de restrişte în Cetatea Neamţ erau adapostite odoare , domniţe şi coconi de vază . Deoarece locurile de cazare în cetate erau drămuite , Maria Sa a dat ordonantă pentru a se construi în cătunele ocoale cetaţii cazărmi pentru răzăşii aparatori . Aşa se face că un asemenea stabiliment a avut pe mosia sa boierul Oglinda .

Se spune că , Slăvitul domn – după ce a mai terminat cu razboaiele şi domniţele – a facut el însusi băi sărate pentru a-şi mai alina durerile trupeşti .

La mijlocul veacului trecut, în anul 1856, apele minerale de la Oglinzi au fost analizate chimic de către Theodor Steinner, pentru a li se stabili eficienţa terapeutică.

În 1875 şi 1888, Petre Poni, întemeitorul şcolii româneşti de chimie, a făcut aici noi analize care au pus încă o dată în evidenţă calităţile de excepţie ale apelor de la Oglinzi.

Concluzia analizelor arată că apele minerale, prin compoziţie, fac parte din clasa apelor minerale clorurate, sodice şi bromurate, asemănătoare apelor din renumitele staţiuni balneare europene de la Reichenthall (Bavaria), Ischl (Austria) şi Hall (Tirol), iar nămolul de culoare neagră, unsuros, cuprindea pe lângă substanţe saline şi fier, fosfaţi ca şi substanţe organice.

Comunitatea locala si guvernul – care pe vremea aceea ascultau de oamenii de stiinta si aveau disponibilitati financiare – au ridicat o minunata statiune cu utilaje si tehnologie austriaca . Protipendada Romaniei , in frunte cu regele Carol al II-lea , petreceau vacanţele de vara aici la OGLINZI .

Dar cum toate drumurile de razboi duc pe la Cetatea Neamt , Statiunea a fost bombardata de rusi , apoi prădată şi dată uitarii

Privatizata – pană la urmă în anul 2000 – STATIUNEA OGLINZI isi doreste sa-si recapete faima de odinioara si de ce nu , sa o si întreaca .