Produsul turistic - istoria și arta unor poale de munte - Transfăgărășan și Transalpina

Nevoia de cunoaştere, nevoia de aventură, nevoia de securitate, nevoia de afirmare, de afiliere la un club, nevoia de a călători şi de a vizita locuri noi, toate aceste nevoi sunt satisfăcute de un produs turistic tip circuit pe TRANSFAGARASA SI TRANSALPINA.

Scopul acestui circuit îl reprezintă exploatarea la adevărata valoare a imensului potenţial turistic de care dispune TRANSFAGARASAN SI TRANSALPINA şi nu numai. Acest produs turistic este soluţia pentru a te pierde în trecut, de a te distra pe cinste cu prietenii sau cu familia în vacanţă, de a-ţi petrece într-un mod deosebit un moment important din viaţa ta.

Din punct de vedere al elementelor atractive, regiunea TRANSFAGRASAN si TRANSALPINA este o regiune montana, formată dintr-un ansamblu de mici localităţi sau puncte de atracţie turistică, dispersate într-un spaţiu mai vast, atractiv prin bogăţia patrimoniului cultural-istoric,feudaslismului, fenomenelor naturale, constructilor contemporane. Această regiune se pretează la un circuit cu escale multiple, desfăşurate pe tot parcursul şi în timpul cărora se vor vizita anumite obiective turistice.

În acest circuit turistic atractiv nu se vor pierde din vedere importanţa şi imaginea unor remarcabile “valori” cum ar fi: Mănăstirea “Curtea de Argesi”, Barajul Vidraru, Mănăstirea Hurezi, Lacul Balea, Manastirea Polovragi, Pestera Polovragi, Pestera Muierii, , Manastirea Oasa etc.

Au fost alese cele mai reprezentative elemente de atracţie pentru a oferi turiştilor posibilitatea de a-şi vedea satisfăcute aşteptările şi astfel încât să se evite riscul monotoniei sau al oboselii.

TRASEUL va fi: ALBA IULIA-SIBIU-TRANSFAGARASAN-BALEA LAC-LACUL VIDRARU –BARAJUL VIDRARU-MANASTIREA”CURTEA DE ARGES”-RAMNICUL VALCEA-MANASTIREA POLOVRAGI-PESTERA POLOVRAGI-PESTERA MUIERII-NOVACI-TRANSALPINA-MANASTIREA OASA-SUGAG-ALBA IULIA

PREZENTAREA OBICTIVELOR VIZITATE

TRANSFAGARASAN

Transfagarasan sau DN7C este o sosea spectaculoasa care traverseaza Muntii Fagaras, cei mai inalti munti din tara noastra, drum ce leaga Muntenia de Transilvania. Transfagarasanul, cu toate ca urca pana la o altitudine de 2.042 de metri in zona Lacul Balea, nu este insa cel mai inalt drum de la noi din tara, este depasit de Transalpina din Muntii Parang, avand cel mai inalt punct inPasul Urdele la 2.145 metri. Transfagarasanul este inchis iarna circulatiei auto, accesul spreCabana Balea facandu-se exclusiv cu telecabina.

Transfagarasanul incepe practic pe raza Localitatii Arefu, in zona Hidrocentralei de la Vidraruamplasata subteran in Masivul Cetatuia. In apropierea Cetatii Poenari, soseaua urca pe serpentine si viaducte, trecand prin trei tunele si ajunge pe Barajul Vidraru lung de 307 metri si inalt de 166 metri, baraj ce leaga Muntii Pleasa si Vidraru. Dupa baraj, drumul continua pe partea stanga a Lacului Vidraru pana la inceputul acestuia. Dupa aceea, drumul incepe sa urce in serpentine, trecand pe la Cabana Capra, apoi la Cascada Capra, pana la partea sudica a tunelului de la Capra la Balea Lac, tunel cu o lungime de 887 metri ce strabate Muntii Fagaras. Tunelul Balea este cel mai lung tunel din Romania, cu o inaltime de peste 4 metri si lat de 6 metri.Tunelul Balea poate fi traversat si la picior pe un trotuar lat de 1 metru, fiind iluminat, dar neaerisit.

Dupa Tunelul Balea, se trece in partea transilvaneana a Transfagarasanului trecand prin rezervatia naturala Golul Alpin Balea si Lacul Balea. Dupa lacul glaciar, drumul coboara abrupt in serpentine pana in apropierea Cascadei Balea, cascada in trepte de aproximativ 68 metri, cea mai mare de acest tip din Romania. Tronsonul acesta de drum, intre lac si cascada, are o lungime de 13 km si este considerata cea mai dificila portiune din Transfagarasan.

Pe timpul iernii, de la 1 noiembrie pana in 30 iunie pe sectorul cuprins intre kilometrul 104 de laPiscu Negru situa pe o parte a Tunelului Balea si kilometrul 130 la Cabana Balea Cascada pe cealalta parte, Transf agarasanul este inchis circulatiei auto, la Lacul Balea se poate ajunge doar cu telecabina, de la Cabana Balea Cascada situata in apropierea Cascadei Balea.

Transfagarasanul a fost realizat cu eforturi materiale consistente si cu pretul multor vieti intre anii 1970 – 1974, din dorinta lui Nicolae Ceausescu de a realiza un drum strategic peste munti. Pentru constructia lui a fost necesar sa fie dislocate mai multe milioane de tone de roca, s-au folosit 6520 tone de dinamita si cateva zeci de mii de tone de beton, drumul trecand peste 830 podete si 27 viaducte.

DN7C incepe din centura orasului Pitesti si se termina la intersectia cu DN1 (E86) in dreptulLocalitatii Cartisoara, Transfagarasanul fiind doar o portiune de 91 km din DN7C.

LACUL BALEA

Balea Lac de o mare importanta turistica, este situata in Carpatii Meridionali, in Muntii Fagaras, Judetul Sibiu. Lacul Balea este de origine glaciara (s-a format in circ glaciar) si se afla la o altitudine de 2034m, avand o lungime de 360m, adancime de 11,35m si o suprafata totala de 46508 mp.

Lacul, impreuna cu o suprafata de 100 ha din jurul sau, au fost declarate rezervatie stiintifica (numeroase plante: macul galben, floarea de colt, dar si animale, printre care rasul, acvila de munte, capra neagra, marmota) in anul 1932. Lacul se afla situat intre doua zone deosebit de frumoase, poalele Muntilor Piatra Craiului si Defileul Oltului. In perioada verii la Lacul Balea se ajunge cu masina pe Transfagarasan, iar in restul anului cu telecabina. In anul 1904 a fost construita prima cabana la Balea Lac, situata in peninsula care inainteaza in lac. Cabana Balea este cea mai cunoscuta cabana din Muntii Fagaras, fiind inconjurata de apa din trei parti.

La o altitudine mult mai mica fata de lac, mai exact la 1234m se afla Cascada Balea, caracterizata printr-o apa ce se pravaleste pret de 60 m, apoi se ramifica in numeroase cascade de dimensiuni mai mici, grabindu-se spre plaiuri mult mai domoale. Turistii sunt impresionati de ropotul asurzitor al apelor, desi cascada se poate admira de la departare, neexistand nici un drum care sa treaca pe langa ea. Adevarata ei marime si intregul spectacol deosebit de frumos, se pot admira insa din telecabina care urca pana la Balea Lac.

In anul 2006, la Balea Lac, a fost inaugurat primul hotel de gheata din Romania, iar in prezent, langa hotel, turistii pot vizita si Biserica de Gheata, prima de acest fel din intreaga parte de sud-est a Europei. Lacasul de cult este dotat cu mobilier, cruci si icoane facute toate numai din gheata si zapada.

Turistii aleg sa viziteze zona Balea Lac pentru frumusetea tabloului de natura, dar si pentru drumetiile care entuziasmeaza si satisfac orice pasionat al muntelui, prin posibilitatea selectionarii unor trasee, de o adevarata provocare.

BARAJUL VIDRARU

Descriere.

Lacul Vidraru este un lac de acumulare, creat în anul 1965 de Barajul Vidraru în județul Argeș, pe râul Argeș, pentru producția de energie electrică.

Situat între Munții Frunții și Masivul Ghițu, lacul adună apele râurilor Capra, Buda și ale câtorva afluenți direcți (Râul Doamnei, Cernatul și Vâlsanul, Topologul, râul Valea lui Stan și Limpedea), cu un debit total de cca 5,5 m3/s.

Suprafața totală a lacului este de 893 ha, lungimea de 10,3 km, lațimea maximă de 2,2 km în zona Valea Lupului – Călugărița și o circumferință de 28 km.

Adâncimea maximă a apei este de 155 m lânga barajul curbat înalt de 166 m, cu o lungime la coronament de 307 metri. Volumul apei este de 465 milioane mł. Nivelul normal de retenție este de 830,00 metri deasupra nivelului mării (mdM).

Construirea barajului Vidraru a durat cinci ani și jumătate începând în anul 1960. Pentru această realizare, au fost necesare 42 km de tunel subteran, au fost excavate 1.768.000 de m3 de rocă, din care aproximativ 1 milion în subteran, s-au turnat 930.000 m3 de beton din care 400.000 de m3 în subteran și de asemenea au fost instalate 6300 de tone de echipament electromecanic.

>La data de finalizare aceasta s-a situat, masurat la înălțime, aproximativ pe locul 8 în Europa și pe locul al 20-lea în lume.

Pe Barajul Vidraru se poate practica sportul extrem de Bungee jumping.

Într-un an hidrologic mediu, uzina de energie hidroelectrică Vidraru amplasată subteran, poate produce energie electrică de aproximativ 400 GWh. Ea are o capacitate instalată de 220 MW.

Noaptea, conturul este luminat electric, astfel ca se poate observa din avion.

Accesul la Baraj se face pe malul estic al lacului, pe drumul care urca pana la Balea. Din capatul barajului, la stanga se poate merge spre depresiunea Cumpana.

Turistii pot urca pe platforma Belvedere pentru a admira frumusetea imprejurimilor.