Strategia de dezvoltare a turismului în orașul Râșnov

1 CAPITOLUL I Importanţa formulării unei strategii pentru dezvoltarea serviciilor turistice în oraşului Râşnov

Strategia stă la baza oricărei acţiuni de succes. Prin crearea unei strategii se urmăreşte dezvoltarea unei ramuri, unei afaceri sau a unui oraş, cum este în cazul nostru. Scopul acestei strategii, dezvoltate de noi este de a trasa câteva linii directoare, orientative care să ajute la îndeplinirea anumitor obiective de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung. Aceste obiective sunt la rândul lor formultate, după cum se va vedea, în urma unor studii realizate pe baza unor indicatori economici şi a analizei SWOT.

În urma cercetării noastre am observat un deficit de activitate turistică în oraşul Râşnov, care deţine totuşi puncte de atracţie semnificative, fapt pentru care considerăm necesară implementarea unei strategii de dezvoltare turistică a acestei zone pentru a exploata în mod pozitiv potenţialul acestui oraş.

Oraşul Râşnov necesită o strategie de dezvoltare a servicilor de turism deoarece pentru îndeplinirea anumitor obiective, cum este cel propus de noi (Creşterea numărului de turişti cu ocazia Jocurilor Olimpice pentru Tineret ce se vor desfăşura pe Valea Prahovei şi la Râşnov în 2013) trebuiesc luate în calcul toate resursele disponibile, trebuiesc analizate toate posibilele ameninţări, astfel încât strategia să se dovedească a fi durabilă şi sustenabilă.

Avantajele aduse de întocmirea unei strategii sunt multiple, dintre acestea menţionăm însă doar câteva:

- creează premisele necesare atragerii de fonduri financiare,

- ajută la succesul Strategiei Naţionale de Dezvoltare

- stabileşte anumite priorităţi care trebuiesc luate în calcul pentru dezvoltarea economică a oraşului, spre exemplu infrastructura,

- indică calea şi modul în care se poate ajunge la îndeplinirea obiectivului sau a obiectivelor, în funcţie de resursele disponibile

- încurajează agenţii economici care operează în sectorul serviciilor de turism la investiţii prin faptul că dă o notă de încredere în succesul turistic al acestei destinaţii,

- asigură dezvoltarea din punct de vedere economic al regiunii pe termen lung.

În această lucrare vom relata, în următorul capitol, care sunt caracteristiciile fizice ale regiunii Râşnov, urmând ca în al treilea capitol să prezentăm analiza stadiului actual de dezvoltare a serviciilor de turism în oraşul Râşnov, şi, nu în ultimul rând, în capitolul patru vom formula succint o strategie de dezvoltare a serviciilor de turism în oraşul Râşnov.

2 CAPITOLUL II Prezentarea generală a oraşului Râşnov

2.1 Cadrul geografic şi resursele naturale

Cadrul natural

Oraşul Râşnov este aşezat la poalele muntelui Postăvarul, în partea de sud-vest a municipiului Braşov, la 17 km de acesta pe calea ferată şi la 14 km pe şosea, în cadrul unui teritoriu de mare concentrare urbană legat de importante artere de circulaţie.

Oraşul Râşnov este al 5-lea oraş din cadrul zonei Ţara Bârsei, iar ca mărime în cadrul judeţului ocupă locul 6 cu un număr de 16483 locuitori faţă de cel al municipiului Braşov. Prin distanţe şi poziţia sa în teritoriu, Râşnovul, se află în raza de influenţă directă a municipiului Braşov.

Râşnovul reprezintă extremitatea nord-estică a culuarului depresionar Bran-Râşnov, delimitat în partea estică şi sud-estică de o regiune muntoasă iar în vest de depresunea Ţării Bârsei.

Masivul Bucegi se desfăşoară pe dreapta văii superioare a Prahovei, alcătuind, prin complexitatea formelor lui orografice şi frumuseţea inedită a peisajului, una din cele mai reprezentative individualităţi geografice şi turistice din lanţul Carpaţilor Româneşti.

El ocupă o suprafaţă de cca.300 kmp şi se delimitează:

- la est, cu Valea Prahovei

- la nord, cu Depresiunea Bârsei şi Coridorul Bran

- la vest, cu valea Moieciului

- la sud, cu porţiunea inferioară a văii Izvorului Dorului şi cu Valea Ialomicioarei.

În cuprinsul acestor hotare masivul este constituit din:

• ansamblul de spinări înalte, ce se desprind radiar din punctul culminant şi principalul nod alpin al Bucegilor, vârful Omul (2507 m) alcătuind Culmile Nordice;

• arcul de culmi în formă de U (Culmile Sudice), care coboară paralel şi de ambele părţi ale Văii Ialomiţei;

• culmile interioare, în a căror alcătuire intră spinările scurte;