Studiul Culturii Gastronomice în Malta

1. Evolutia culturii gastronomice in Malta.

Mandrindu-se cu relicve istorice impresionante, decoruri de coasta stralucitoare si meniuri gastronomice paradisiace, Malta este iubita de vedete precum Brad Pitt si Orlando Bloom. Aici a fost turnat faimosul film "Troia" ce l-a avut in rolul principal chiar pe Brad Pitt.

Intr-adevar, apele de cristal ale Maltei, plajele magnifice, bastioanele, templele colosale, stancile de calcar si peisajele rurale aride se imbina armonios pentru a crea o destinatie neobisnuita si agitata. Perioada cea mai buna pentru calatorii e intre lunile aprilie si iunie, cand lunile ploioase de iarna se termina iar temperaturile de vara nu sunt inca la cote maxime.

Micul arhipelag situat intre Sicilia si nordul Tunisiei are o istorie veche de 7000 de ani de-a lungul carora a trecut sub mai multe oranduiri, de la fiecare din ele mostenind cate ceva.

Bucataria malteza nu putea sa nu reflecte si ea aceste influente, de la cele italiene, franceze, engleze la cele arabe sau grecesti. Acestora li se dauga conditiile climaterice si geografice speciale, aromele simple si tari de masline, plante aromatice, usturoi, legumele proaspete si pestele. De aici a rezultat o bucatarie rustica, bogata in arome si culori, un melanj absolut al specificului mediteraneean.

Restaurantele din malta, Malta, cunoscuta si ca Insula de miere ofera turistilor posibilitatea de a cunoaste traditiile culinare locale.

Bucataria malteza face parte din varietatea bucatariilor mediteraneene, avand la baza produsele proaspete si fructele de mare. Totodata se resimt puternice influente din bucatarie italiana.

Bucataria malteza este urmasa unei indelungi convietuiri dintre locuitorii Maltei si diversele dominatii straine care au stapanit-o de-a lungul secolelor. Multe dintre restaurante sunt influentate cel mai mult de bucataria italiana si de cea franceza. Mancarea malteza este rustica si se bazeaza in special pe produsele sezoniere si pe peste.

Bucătăria malteză are mult în comun cu cea siciliană, aşa cum spun specialiştii. Cum între cele două insule distanţa e cu puţin peste 100 de km, iar condiţiile climatice sunt similare, asemănările gastronomice nu sunt surprinzătoare. Pastele sunt foarte des întâlnite în arta gastronomică malteză, sub diverse forme. Pot fi cumpărate, dar multe femei preferă să pregătească în casă „ravjul“(ravioli).

Potrivit specialiştilor, bucătăria malteză este consecinţa interrelaţionării dintre localnicii insulelor malteze şi popoarele străine care şi-au pus amprenta asupra civilizaţiei locale, de-a lungul secolelor. Aceiaşi specialişti au mărturisit că mâncarea malteză este una rustică, bazându-se în special pe produse de sezon şi peşte. Sunt utilizate frecvent foietajele umplute cu legume, brânzeturi, peşte, carne, orez şi paste, rezultatul fiind multiple feluri de mâncare gustoase şi săţioase.

În trecut, din cauza lipsei de lemne pentru foc, arta gastronomică malteză a trebuit să se adapteze, mâncărurile fiind gătite încet, pentru a consuma cât mai puţin lemn. Vasul, în general din lut, era aşezat deasupra unei mici vetre de piatră, numita „kenur“ care era în permanenţă supravegheată. Astfel, gătitul la foc mic a devenit o marcă a bucătăriei malteze, şi chiar dacă în prezent sunt utilizate aragazuri moderne, mâncărurile tradiţionale se prepară la fel ca în urmă cu secole.

În trecut se păstra şi un alt obicei. Cum existau prea puţine familii care să îşi permită luxul unui cuptor, felurile pentru prânzul de duminică - cel mai important - erau duse la cuptorul comun al satului. Fiecare vas avea o mică plăcuţă metalică, pe care era scris numele familiei.

Cum singurul cuptor al satului era de regulă cel al brutarului, acesta trebuia să aibă grijă ca fiecare fel de mâncare să fie bine fiert, după care familia ducea acasă vasul arzând. Tradiţia se păstrează, astfel că multe dintre gospodinele malteze încă susţin cu numai aşa gustul este unul bun. Unul dintre felurile preparate în acest fel este „ross fil-forn“, un amestec de orez, carne tocată şi sos de roşii.

2. Baza de alimente in Malta.

Concret, felurile de mâncare malteze sunt formate din combinaţii delicate de conopidă, brânzeturi de oaie sau capră şi ou, totul într-un foietaj crocant, sau plăcinta Lampuki, un amestec de spanac, conopidă şi alune, într-un foietaj subţire, cu un gust ciudat, dar delicios. De asemenea, maltezii prepară şi plăcinte cu spanac şi peşte, foarte condimentate, sau Timpana, un amestec de paste cu un sos de carne şi foietaj.

Cel mai cautat şi gustat fel maltez este „pastizzi“, un preparat probabil de origine turcă, din foietaj umplut cu brânză şi ou, cu mazăre şi alte legume sau pentru gurmanzi cu sardine şi carne. „Pastizzi“ se vând atât pe stradă, cât şi în baruri şi cafenele şi se mănâncă fierbinţi, fiind gustarea preferată de localnici.

În Malta se mai consumă mâncăruri fierte sau umplute, de la cele exotice - caracatiţă, sepie sau calamar umplute cu sos condimentat de tomate -, până la mâncare de iepure cu vin şi condimente sau „bragoli“ - bucăţi de carne, ouă fierte tăiate în bucăţi, crutoane de pâine şi pătrunjel, totul învelit în felii subţiri de carne şi fierte îndelung. Un alt fel preferat sunt păsările umplute, băgate la cuptor pe un băţ, cu cartofi, ceapă, usturoi şi mirodenii, servite fierbinţi. Legumele de sezon se asortează de minune cu carnea tocată, cu măsline şi condimente tari.

„Ravjul“ este un fel delicios, aluatul de paste în formă de semilună având în interior un amestec de brânză şi pătrunjel, fiind servit cu sos de roşii, asezonat cu ţelină, busuioc şi presărat cu parmezan ras. Se spune că această specialitate malteză a apărut ca o reacţie la interdicţia de a consuma carne vinerea, dată de biserica catolică.

Se prepara si placinte cu spanac si peste, foarte condimentate, sau Timpana, un fel foarte cautat, amestec de paste cu un sos de carne si foietaj.

Salatele de sezon şi legumele joacă la rândul lor un rol important în bucătăria malteză. Cel mai iubit şi poate cel mai sănătos fel este o supă groasă de legume, care îmbină legume proaspete şi conservate, servită ca atare sau cu „gb ejniet“ (brânză de capră sau oaie, rasă), numita „minestra.