Tendințe în Turismul Mondial

La sfârşitul acestui secol şi mileniu industria turismului şi a călătoriilor reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate şi, în acelaşi timp, cel mai important generator de locuri de muncă. Din punct de vedere economic turismul se constituie şi ca o sursă principală de redresare a economiilor naţionale a acelor ţări care dispun de importante resurse turistice şi le exploatează corespunzător.

Acţiunea sa se manifestă pe o multitudine de planuri, de la stimularea dezvoltării economice la perfecţionarea structurii sociale, de la valorificarea superioară a resurselor la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.

De altfel, specialiştii afirmă că, în perspectiva mondială, turismul şi călătoriile vor fi alături de tehnologia informaţiilor şi telecomunicaţii cele trei industrii ale serviciilor cu cea mai mare cifră de afaceri. Aceasta, deoarece, serviciile turistice vor atrage în permanenţă, indiferent de stările conjuncturale şi de mutaţiile intervenite în cererea turistică, un segment tot mai mare de populaţie de pe mapamond.

Estimările specialiştilor de la OMT privind tendinţele turismului pe plan mondial, la nivelul anilor 2010-2020 constituie un argument în acest sens.

1. Tendinţe ale turismului mondial şi european

Turismul mondial a suferit schimbări cruciale, pe parcursul ultimilor ani, iar turismul european este tot mai mult influenţat de principalele noi tendinţe mondiale (“megatrends”).

Comisia Europeană a Turismului (CET), organizaţie fondată în anul 1948, având ca membrii organizaţiile (oficiile) naţionale de turism din 38 de state Europene, atât ţări membre ale EU, cât şi alte ţări şi care şi-a propus să fie o organizaţie virtuală a Europei, ca destinaţie turistică, a realizat, recent, un raport intitulat “Tendinţe turistice în Europa” , utilizând recomandările European Travel of Tourism Action Group (ETAG).

Acest raport cuprinde 3 părţi, respectiv:

1. O analiză a contextului extern mondial al turismului: tendinţele economice, politice, sociale şi de mediu.

2. Un studiu al tendinţelor capabile să influenţeze cererea turistică, ţinând seama de schimbările intervenite în stilurile de viaţă şi în modelele de consum.

3. un comentariu privind schimbările ce influenţează, în mod direct, funcţionarea industriei turistice, cum ar fi tendinţele în domeniul vânzărilor, al transporturilor şi al tehnologiei informaţiei.

Având în vedere importanţa cunoaşterii acestor tendinţe în elaborarea politicilor şi strategiilor interne privind turismul, în continuare este prezentat, în sinteză, conţinutul acestui raport.

1.1. Contextul extern al turismului

• Din punct de vedere demografic, în Europa, segmentul de vârstă al “seniorilor”, în cadrul populaţiei, va continua să crească numeric, pe termen scurt şi mediu. Persoanele mai în vârstă vor continua să aibă o stare bună de sănătate şi vor beneficia de planuri de pensii anticipate şi de pensii bine finanţate. Totuşi, pe termen lung, există riscul de a interveni un declin al fondurilor de pensii şi o creştere a vârstei de pensionare, guvernanţii având dificultăţi sporite în a finanţa aceste pensii.

Astfel, guvernul britanic analizează posibilitatea de creştere a vârstei de pensionare pentru femei şi bărbaţi, la 66 de ani, până în anul 2030, la 67 de ani, în 2040 şi la 68 de ani, în 2050. De asemenea, Germania intenţionează să stabilească vârsta de pensionare la 67 de ani.

Pentru americani, pensia a devenit o “normă socială”, iar turismul de masă, creşterea comunităţilor de pensionari cu pensii “confortabile” şi costul relativ redus al transporturilor şi al comunicaţiilor cu familia, au făcut să crească interesul pentru pensionare.

Nu trebuie neglijată, însă, nici piaţa turistică a tinerilor, care reprezintă peste 20% din turismul global. Persoanele având între 16 şi 35 de ani călătoresc tot mai mult, iar acest segment de clientelă va fi, de asemenea, foarte important pe pieţele emergente din afara Europei. Pe de altă parte, a crescut numărul persoanelor care trăiesc singure, iar structura familiilor a evoluat, de asemenea, îndepărtându-se de modelul familial tradiţional, compus din doi părinţi şi doi copii. Datorită mondializării, multe familii s-au mutat şi trăiesc în alte ţări, ceea ce a amplificat numărul călătoriilor turistice având ca motivaţie vizitele la prieteni şi rude.