Turism și Marketing Turistic

Tema nr. 1: Conceptul de „turism" si „turist"

Importanta tot mai mare pe care a dobandit-o turismul în perioada contemporana a sporit preocuparile pentru defmirea cat mai exacta si completa a acestui fenomen. Tratarea stiintifica a activitatii turistice este conditional si de necesitatea cunoasterii continutului -economic si social- al acesteia, mutatiile inregistrate continuu in evolutia turismului impunand readaptarea permanent a conceptelor cu care se opereaza.

Turismul -caracterizat pe scurt- apare ca un fenomen economico-social specific civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii si, ca atare, influentat de evolutia ei. Adresandu-se unor segmente sociale largi si raspunzand pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaseaza printr-un înalt dinamism, atat la nivel national, cat si international. De asemenea, prin caracterul sau de masa si prin continutul complex, turismul antreneaza un vast potential material si uman, cu impiicatii importante asupra evolutiei economiei si societatii, asupra relatiilor interumane nationale si internationale.

Una dintre cele' mai cuprinzatoare defmitii date turismului, general acceptata pe plan mondial, este cea a profesorului elvetian dr. W. Hunziker: „Turismul este ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara domiciliului lor, atata timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanent si activitate lucrativa oarecare".

Luand in considerare rolul si importanta economico-sociala a turismului intern (national), Organizatia Mondiala a Turismului (OMT), a propus o defmitie pentru turismul national: poate fi considerata turist national orice persoana care viziteaza un loc ce nu constituie domiciliul sau obisnuit, situat in interiorul tarii sale de resedinta si avand un scop diferit de acela al exercitarii unei activ'itati remunerate si efectuand o sedere cu o durata de eel putin o înnoptare (24 ore).

§i in privinta notiunii de turist, în literatura de specialitate, exista diversitate de opinii. Prima încercare de unificare a punctelor de vedere a fost realizata in 1937, cand, la recomandarea Comitetului de experti statisticieni ai Ligii Natiunilor, a fost acceptata urmatoarea defmitie pentru turistul strain: „orice persoana care se deplaseaza pe o durata de eel putin 24 ore, intr-o alta tara diferita de cea in care se afla domiciliul sau permanent''. Corespunzator acestei defmitii sunt considerate turisti persoanele care calatoresc pentru propria placere sau pentru alte motive (familiale, de sanatate, etc.); cei care participa la diferite manifestari internationale sau misiuni de orice natura; persoanele care calatoresc în interes de afaceri; cei care iau parte la croaziere maritime, indiferent de durata sejurului. Sunt excluse din categoria turistilor persoanele care vin intr-o tara (cu sau fara contract de munca) pentru a ocupa o functie sau a exercita o activitate

remunerate cei care isi stabilesc resedinta permanenta intr-o alta tara; elevii si studentii care locuiesc temporar in strainatate; persoanele cu domiciliul mtr-o tara si iocul de munca mtr-o tara invecinata; calatorii in tranzit, chiar daca durata calatoriei depaseste 24 ore.

In anul 1950, Uniunea Internationala a Organismelor Oficiale de Turism (UIOOT), accepta aceasta defmitie cu o singura modificare si anume, includerea in categoria turistilor a elevilor si studentilor care locuiesc temporar in strainatate. Totodata a fost adoptata defmitia excursionistului, ca fiind acea persoana care calatoreste pentru placerea proprie, pentru o durata mai mica de 24 ore într-o alta tara decat cea in care isi are resedinta si care nu exercita nici o activitate lucrativk in acea tara si a calatorului in tranzit, considerat a fi orice persoana care traverseaza o tara, chiar daca ramane mai mult de 24 ore, cu conditia ca toate opririle sa fie de scurta durata si sa aiba alte motive decat turistice.

Tema nr. 2: Dimensiunile fenomenului turistic

Factorii care determina evolutia turismului

Cresterea spectaculoasa a circuitelor turistice dublata de amplificarea si diversificarea implicatiilor sale evidentiaza receptivitatea turismului la dinamica sociala si evolutia sa sub incidenta unui complex de factori. Diferiti ca natura si rol acesti factori participa in proportii diferite la determinarea' fenomenului turistic.

Criteriile de clasificare a factorilor ce determina evolutia turismului sunt:

1. natura social-economica

a) factori economici: veniturile populatiei si modificarile acestora, oferta turistica, preturile si tarifele;

b) factori tehnici: evolutia mijloacelor de transport, nivelul tehnologiilor in constructii, etc.;

c) factori sociali: urbanizarea si timpul liber;

d) factori demografici: evolutia numerica a populatiei, modificarea duratei medie de viata, structura pe varste;

e) factori psihologici, educativi si de civilizatie: nivelul de instruire al populatiei, setea de cultura, dorinta de cunoastere, moda, etc.;

f) factori politici: formalitati la frontiera, facilitati in turismul organizat, regimul vizelor si diversitatea tipologica a aranjamentelor.

2. durataintimpaactiimiilor:

a) factori de influenta permanenta: cresterea timpului liber, modificarea veniturilor, miscarea populatiei;

b) factori conjuncturali: crizele economice, dezechilibrele de natura politica, confruntarile annate, catastrofele naturale, conditiile meteorologice.