Valorificarea potențialului turistic al Județului Buzău

1.Localizarea şi caracterizarea judeţului Buzau

Populatia: 495.325

Suprafata: 6.103 km²

Locuitori/km²: 81

Asezare geografica

Judetul Buzau este situate in partea de sud-est a tarii , intre paralelele 44º50' si 45º40' si meridianele 26º15' si 27º15'. Se invecineaza cu judetele Brasov si Covasna la nord-vest , Vrancea la nord-est , Braila la est , Ialomita si Ilfov la sud si Prahova la vest.

Judetul Buzau cuprinde azi 85 unitati administrative grupate astfel:municipiul Buzau, resedinta judetului, municipiul Ramnicu-Sarat, 2 orase: Nehoiu si Pogoanele si 81 de comune cu 481 de sate.

Cai de acces :

Rutiere -DN2 (E85) - Bucuresti - Buzau -Bacau - Suceava;

-DN1B Ploiesti - Buzau; DN10 Buzau - Brasov;

-DN22 Ramnicu Sarat - Braila;

-DN2B Buzau - Faurei - Braila;

-DN2c Buzau - Slobozia;

Nivel de dezvoltare economico-socială

Ponderea cea mai mare o are industria urmata de agricultura si prestari servicii. La nivel judetean isi desfasoara activitatea 5035 agenti economici. 156 de stat, 49 cu capital mixt, 86 proprietate de grup si 4744 privat care se afla in crestere. Desi ponderea agentilor economici cu capital de stat este de 3% acestia realizeaza 97% din productia industriala a judetului.

La o serie de produse industriale de baza Buzaul ocupa locul principal in productia tarii. Aici se produc in exclusivitate aparatele de cale ferata, cea mai mare parte din productia de garnituri de frana si etansare pentru toate tipurile de autovehicule, plase sudate pentru constructii, electrozi pentru sudura, sarma zincata. Reprezentative pentru industria judetului sunt : productia de geam tras, utilaje tehnologice pentru industria chimica si metalurgica, produse prelucrate de polietilena, sticlarie pentru menajertie, exploatarea si prelucrarea lemnului, productia de ulei si zahar de consum.

In economia judetului predominanta este industria, urmata de agricultura si de prestari de servicii.

In judet exista 17.318 agenti economici, din care 35 cu capital de stat, 139 cu capital mixt, 7443 proprietate de grup si 10.701 cu capital privat.

Multă vreme în judeţul Buzău ramura de bază a economiei a fost agricultura. Suprafaţa

agricolă la sfârşitul anului 2008, a fost de 402 mii ha, din care teren arabil 64%. În zona

de câmpie, unde predomină cernoziomul, există condiţii favorabile cultivării cerealelor,

florii soarelui, sfeclei de zahăr, cartofului şi legumelor. Producţia de fasole boabe ocupă

locul III la nivel naţional. În zona colinară, predomină plantaţiile de vie (locul III la

nivel naţional, la suprafeţele viilor pe rod), aflate mai ales prin podgoriile Dealu Mare şi

Dealul Câlnăului, specializate în producerea vinurilor roşii. Condiţiile favorabile

existente în judeţ au permis dezvoltarea zootehniei, producţiei animale reprezentând

31% din producţia agricola judeţeană. La sfârşitul anului 2008, efectivele de bovine

erau de 74.937 capete, ocupând locul I la nivel regional, iar efectivele de păsări erau de

4.190.338 capete, ocupând locul I la nivel regional şi locul II la nivel naţional. Pe raza

judeţului îşi desfăşoară activitatea două herghelii pentru creşterea cailor de rasă (la

Ruseţu - rasele semigreul românesc, trăpaşul românesc, şi la Cislău - rasa pur sânge

englez), o staţiune de cercetare şi creştere a bovinelor (Dulbanu- Amaru) şi o staţiune

de creştere şi cercetare a oilor de rasă.

Structura unităţilor active - aproape 68% din suprafaţa agricolă este deţinută de

exploataţiile agricole individuale cu o dimensiune medie de 3,28 ha – şi ponderea foarte

scăzută a serviciilor agricole din totalul producţiei sugerează existenţa unui tip

tradiţional de agricultură. Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ocupă aproape

30% din totalul suprafeţei la nivel regional, judeţul Buzău fiind primul producător de

lemn în regiune.

Ponderea serviciilor agricole din totalul producţiei agricole este de doar 0,35%,

sugerând existenţa unui tip tradiţional de agricultură. Aproape 68% din suprafaţa

agricolă este deţinută de exploataţi.

Buzău concentrează 15,26% din întreprinderile regionale active în domeniul serviciilor.

Fiind singurul judeţ în care creşterea cifrei de afaceri a depăşit media naţională în

perioada 2002-2008, Buzău prezintă totuşi un număr foarte ridicat de firme active în

domeniul comerţului (67%), o tipologie de servicii cu intensitate scăzută de cunoaştere.

13,89% din întreprinderi operează în subsectorul „Tranzacţii imobiliare, închirieri şi

activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor”

Numărul de structuri de primire în Judeţul Buzău este de 60 de unităţi - în principal

pensiuni turistice rurale şi hoteluri – şi a înregistrat o creştere remarcabilă de 76% în

anii 2000-2008. Orientat spre segmentul agroturistic, sectorul este în creştere în judeţul

Buzău. În pofida tendinţei crescânde a sosirilor şi a înnoptărilor, totuşi, rata de ocupare

ocupă locul al doilea în regiune (după judeţul Vrancea).

2005 2006 2007 2008 2009

PRODUSUL INTERN BRUT 4482,3 5334,2 6252,9 7693,4

PIB ul în anul 2007 a fost de 6252,9 milioane lei (RON) preţuri curente

Anii Nr. persoane

2005 494052

2006 490981

2007 488763

2008 484724

2009 482684

Populaţia ocupată

Investiţiile brute în 2008 au fost de 1733 milioane lei preţuri curente.

Rata şomajului

Anii Rata şomajului(%)

2005 7,4

2006 7,5

2007 5,5

2008 5,7

2009 9,4

Se observă o diminuare a ratei şomajului in penultimii doi ani analizaţi,

aceasta se datorează faptului că

oraşului Buzău este în dezvoltare si că investiţiile au crescut.

CAPITOLUL 2: PREZENTAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL JUDEȚULUI

Resurse naturale

Relieful - judeţul Buzău ocupă cea mai mare parte a bazinului hidrografic al râului Buzău, cuprinzând în mod armonios toate formele de relief: munţi în partea de nord, câmpie la sud, între acestea aflându-se zona colinară subcarpatică. Zona de munte este formată din Munţii Buzăului şi Munţii Vrancei, componenţi ai Carpaţilor de Curbură. Sunt munţi din roci puţin rezistente ce au determinat prezenţa unor culmi joase, cu un contur domol. Zona de deal este cunoscută sub numele de Subcarpaţii Buzăului (Dealurile Buzăului) fiind formată dintr-o succesiune de culmi deluroase şi depresiuni. Zona de câmpie se întinde în partea sudică şi sud-estică a judeţului, încadrându-se în marea unitate morfologică a Câmpiei Române prin câteva subdiviziuni, de la vest spre est: Câmpia Gherghiţei, Câmpia Bărăganului de Mijloc, Câmpia Buzău-Călmăţui şi Câmpia Râmnicului.

Clima - judeţul Buzău are o climă temperat continentală. Aceasta variază însă de la nord la sud datorită altitudinii, orientării generale a reliefului şi configuraţiei locale a acestuia.