Extras din proiect
Județul Hunedoara este localizat în partea central-vestică a României, si este încadrat de judeţele : Alba la nord-est şi est, Vâlcea la sud-est, Gorj în sud, Caraş-Severin şi Timiş în vest, Arad în vest şi nord-vest.
Judetul este traversat de paralela de 46° latitudine nordică şi de meridianul de 23° longitudine estică. Relieful judeţului este variat, predominant muntos, cu înălţimi ce coboară de la 2500 m în sud (Munţii Retezat şi Parâng) la 200 m în Valea Mureşului. Între masivele din sud ale munţilor Retezat, Parâng şi Surianu şi cele din nord ale munţilor Poiana Ruscă şi Apuseni (Metalici) se găsesc depresiuni cu şesuri şi terase înalte, iar de-a lungul Mureşului se află o zonă depresionară mai largă. Principalul râu care străbate judeţul este Mureşul, care are ca afluenţi importanţi Streiul, Râu Mare şi Cerna. O notă specifică în hidrografia judeţului o conferă cele peste 80 de lacuri glaciare din Retezat. Clima judeţului este temperat-continentală cu o etajare evidentă pe verticală (de la şes spre climatul alpin). Temperatura medie anuală variază între 6,8° C (Petroşani) şi 9,6°C (Hunedoara).
Reşedinţa judeţului Hunedoara este municipiul Deva, aşezat la poalele Cetăţii Deva (ultima ramificaţie a munţilor Poiana Ruscă), pe Valea Mureşului, la intrarea acestuia în culoarul Deva-Zam-Lipova. În judeţ există 7 municipii, 7 oraşe şi 55 comune. Populaţia judeţului Hunedoara, la 1 iulie 2008 era de 468.318 locuitori. Populaţia din mediul urban reprezintă 76% dintre locuitori, iar cea rurală 24%.
Principala cale de acces din judeţ este şoseaua DN7, care leagă judeţul cu partea de vest a României (Arad, Timişoara, Oradea). Un alt drum naţional ce traversează judeţul este DN66, care face legătura cu partea de sud a ţării, prin defileul Jiului. Judeţul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Braşov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parţial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighişoara - Bucuresti - Constanţa. O altă linie importantă este Simeria - Petroşani - Filiaşi care asigură legătura intre Transilvania şi Oltenia. Ministerul Integrarii Europene a alocat judetului Hunedoara pentru anul 2009 , 34.16 milioane de euro pentru finantarea unor proiecte de infrastructura, din programul operational regional . Lucrarile de modernizare au inceput cu drumul national DN66, unde se recomanda atentie sporita in parcurgerea lui, pentru a se evita evenimentele neplacute.
Retelele cailor de transport se prezinta astfel :
- lungimea cailor ferate : 339 km, din care electrificate 223 km;
- lungimea drumurilor publice : 3216 km , din care modernizate 730 km;
- lungimea drumurilor nationale : 383 km, din care modernizate 356km ;
- lungimea drumurilor judetene si comunale : 2833 km, din care modernizate 374 km .
Pozitia geografica, resursele solului si subsolului si forta de munca disponibila au determinat desfasurarea unei intense activitati economice, bazata in special pe industria grea, industria extractiva a minereului de fier, prelucrarea minereurilor feroase si constructii, la care se adauga industria energiei electrice, lemnului, materialelor de constructii, usoara si alimentara.
In urma trecerii la economia de piata, datorita desfiintarii CAER, piata de desfacere principala a mastodontilor creati de economia socialista (Siderurgica S.A., I.C.S.H.), datorita slabei tehnologizari si a lipsei de fonduri, productia a scazut, firmele fiind nevoite sa-si restructureze personalul, rezultand astfel un numar foarte mare de someri cu un nivel de calificare inalt, mai ales din sectorul industriei siderurgice si cel minier.
Actualmente Fondul Proprietatii de Stat gestioneaza aceste firme, incercand un proces de privatizare care se desfasoara greoi, datorita pe de o parte lipsei de interes din partea investitorilor de a investi in acesti mastodonti, desi exista planuri de redresare economica viabile si pe de alta parte datorita politicii fiscale, financiare si bancare dusa pana in prezent de statul roman in aceasta zona a tarii.
In partea sectorului privat se constata o crestere a activitatilor productive si comert, in sectorul constructii metalice si materialelor de constructii, industria usoara, industria alimentara, prelucrarea lemnului si a serviciilor catre populatie, insa datorita slabei puteri de cumparare a populatiei, coroborata cu politica fiscala a statului, activitatea acestora pe plan local este la limita supravietuirii. Hunedoara beneficiază si de o dezvoltare a sectorului de exploatare şi prelucrare a lemnului dar şi a confecţiilor textile, pielăriei şi încălţămintei.
Privind castigul salarial nominal mediu net lunar, pe total economie a fost in 2007 de 949 lei / salariat. Cea mai mare valoare a venitului a fost in 2007 in activitatea intermedieri financiare 2122 lei / salariat, urmata de industria extractiva cu 1758 lei/ salariat si administratia publica si aparare 1693 lei/ salariat , iar cele mai mici valori in pescuit si piscicultura 397 lei/ salariat, comert 542 si hoteluri si restaurante 555 lei/ salariat.
Numarul principalelor unitati sanitare, cu proprietate majoritara de stat intre 2003 -2007 au fost : 14 spitale din care 2de specialitate neuropsihiatrie, 2 policlinici si 15 farmacii.
Cea mai mare cifra de afaceri a unitatilor locale active din industrie, constructii, comert si alte servicii, pe activitati ale economiei nationale in anul 2007 , s-a inregistrat in Comert cu ridicata si cu amãnuntul, repararea si întretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice 4054 milioane lei , urmat de industria prelucratoare cu 3510 milioane lei , iar cea mai mica cifra de afaceri a avut-o Invatamantul 3 milioane lei urmat de Sanatate si asistenta sociala cu 28 milioane lei.
In judetul Hunedoara un numar de 48 localitati sunt prevazute cu sistem de alimentare cu apa potabila, avand surse de apa amenajate si retele de distributie, din acestea 35 localitati sunt situate in mediul rural. Capacitatea surselor de captare a apei potabile este de peste 4900 l/s , respectiv 428.000 mc/zi din care 70% se distribuie populatiei.
Județul Hunedoara este un actor important al pieței de energie și un furnizor la fel de important în ansamblul sistemului energetic național. Există trei mari furnizori de energie electrică în județul Hunedoara: S.C. Electrocentrale S.A. Mintia, Sucursala Electrică Paroseni și Hidroelectrica Hațeg. La toate acestea se mai adaugă însă și Compania Națională a Huilei Petroșani, care este un furnizor important de huilă energetică. Sucursala Hidrocentrale Hațeg exploatează potențialul hidroenergetic al râurilor Râul Mare și Strei. Are în componența sa 12 hidrocentrale, din care 11 pe Râul Mare și 1 pe Strei și 11 microcentrale răspândite în tot județul Hunedoara.
In economia judetului ponderea o detine industria din care predominante (peste 62%) sunt ramurile industriei miniere si metalurgice; o pondere importanta o detin si ramurile: energie electrica, exploatarea si prelucrarea lemnului, materialele de constructii, industria usoara, chimie alimentara, artizanat etc.
Principalele produse ale industriei sunt: carbune, fonta, otel, laminate, energie electrica, var, ciment, prefabricate din beton armat, minereu de fier, tesaturi matase, confectii tricotaje, bere, masini si utilaje pentru lucrari miniere. Activitatea industriala se realizeaza de catre 99 agenti economici cu capital integral de stat sau majoritar de stat din care 2 sunt regii autonome si 7176 agenti economici cu capital privat. Daca se iau in vedere si unitatile subordonate regiilor, numarul agentilor economici cu capital de stat se ridica la 51.
Fondul funciar are o suprafata de 708.267 hectare din care suprafata agricola este de 281.093 ha.
Suprafata agricola in functie de calitatea solului si forma de relief se imparte pe categorii de folosinta astfel 80.518 ha teren arabil ,117.307 ha pasuni naturale ,82.185 ha fanete naturale , 1.076 ha livezi de pomi fructiferi ,13 ha vii. Suprafata agricola amenajata pentru irigat este de 2.838 ha din care suprafata arabila irigata 1.818 ha. Datorita conditiilor specifice de sol si clima, agricultura este orientata spre obtinerea productiei de cereale si a bazei furajere. Principalele produse agricole sunt: cereale boabe (grau, secara, ovaz, orzoaica), porumb boabe, cartofi, sfecla de zahar, legume, fructe. In cadrul efectivelor de animale ponderea o detin bovinele, porcinele, ovinele, caprinele si pasarile. Padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera ocupa o suprafata de 312.382 ha din totalul fond funciar: paduri rasinoase: 86.801 ha; paduri de foioase: 205.152 ha din acest punct de vedere judetul Hunedoara detinand locul 3 pe tara. Anual se realizeaza o masa lemnoasa de circa 500 - 600 mii mc prin taieri de regenerare si taieri de ingrijire a arboretelor tinere, care se valorifica catre populatie si agentii economici. De asemenea, se valorifica si importante cantitati de fructe de padure, plante medicinale, ciuperci comestibile, furaje, seminte, carne de vanat. Vanatul principal il constituie cerbul carpatin, rasul si cocosul de munte. Apele si baltile se intind pe o suprafata de 5.746 ha iar suprafata ocupata de alte terenuri este de 34.730 ha.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Hunedoara.doc