Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Mureș

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 15 în total
Cuvinte : 5209
Mărime: 550.20KB (arhivat)
Publicat de: Valeriu Florea
Puncte necesare: 7

Extras din proiect

1.Localizarea si caracterizarea judeţului

1.1. Aşezarea geografica

Judeţul Mureş este situat în zona central-nordică a ţării în centrul Podişului Transivaniei, fiind cuprins între meridianele 23°55’ şi 25°14’ longitudine estică şi paralele 46°09’ şi 47°00’ latitudine nordică. Judeţul se întinde între culmile muntoase ale Călimanului şi Gurghiului până în Podişul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei. Axa fizico-geografică a judeţului este râul Mureş care străbate judeţul de la NE către SV pe o distanţă de 140 km; râul împrumutând şi numele Mureş, judeţului.

1.1. Vecini:

Judeţul Mureş se învecinează cu alte şapte judeţe. La nord-est cu judeţul Suceava pe o distanţă 15 kilometri, limita fiind culmile masivului Călimani. Pe latura estică pe o distanţă de 130 kilometri se învecinează cu judeţul Harghita. La extremitatea sud-estică judeţul Mureş se învecinează pe o porţiune de 20 km cu judeţul Braşov. În partea de sud-vest pe o distanţă de 80 de km se învecinează cu judeţul Sibiu si cu judeţul Alba pe o distanta de 40 km., hotar cuprins între Târnava Mică şi râul Mureş. La confluenţa Arieşului cu Mureşul începe graniţa cu judeţul Cluj, în partea de vest a judeţului Mureş. In partea de nord pe o distanţă de 100 km, judeţul Mureş se învecinează cu judeţul Bistriţa-Năsăud linia de demarcaţie dintre cele două judeţe fiind dealurile din Câmpia Transilvaniei, Subcarpaţii interni iar spre final Munţii Călimani la o altitudine de 2000 m.

1.2.Cai de acces:

Din totalul de 1846 km de drumuri publice, 18% reprezintă drumuri de interes naţional, 40% fiind de importanta judeţeana si 41% de interes comunal. Liniile aeriene leagă municipiul Târgu Mureş de Bucureşti, Budapesta si Sibiu, modernul aeroport fiind amplasat în Vidrasau, la 12 km de reşedinţa judeţului, pe drumul european E60 ce leagă Târgu Mureş-ul de Cluj-Napoca.

Drumuri naţionale:

DN 15:străbate oraşele Turda - Câmpia Turzii - Luduş - Târgu Mureş - Reghin - Topliţa - Poiana Largului - Bicaz - Piatra Neamţ - Bacău; lungime: 369

DN13: Braşov - Rupea - Sighişoara - Bălăuşeri - Târgu Mureş; lungime 165(E60)

Drumuri naţionale secundare:

DN14: Sighişoara - Dumbrăveni - Mediaş - Copşa Mică - Sibiu

DN14A: Iernut - Târnăveni - Mediaş

DN15A: Reghin - Sărăţel

DN16: Cluj-Napoca - Apahida - Reghin

Magistrale:

300 - Bucureşti (nord) - Braşov - Sighişoara - Teiuş - Războieni - Cluj Napoca - Oradea (647 km)

308 Sighişoara - Odorhei (47 km)

405 Deda - Târgu Mureş - Luduş - Războieni (114 km)

406 Bistriţa Bârgăului - Sărăţel - Şieu - Luduş (140 km)

1.3. Suprafaţa:

6714 km²; deţinând astfel locul 11 in Lista judeţelor României ordonate descrescător după suprafaţă.

1.4. Populaţia:

De-a lungul timpului populaţia judeţului a fost într-o continuă creştere, după cum se vede şi din graficul de mai jos. Între 1992 şi 2002 a apărut o uşoară scădere a numărului populaţiei cu 4,7% reprezentând 29.202 persoane, această tendinţă de scădere fiind regăsită la nivelul întregii ţări cu 4,1%.

Conform recensământului din 2002 judeţul Mureş avea o populaţie de 580.851 locuitori, o densitate de 86,1 locuitori/km², dintre care 288.344 locuitori erau de sex masculin şi 300.015 de sex feminin. Populaţia judeţului reprezintă 2,67 % din populaţia României, plasând Mureşul pe locul 14 în ierarhia judeţelor ordonate descrescător după populaţie, de-a lungul perioadei 1948–2002.

Sursa: Institutul naţional de statistica

1.5. Structura etnica si religioasa:

Structura etnica(2002): romani 53,26%, maghiari 39,30%, romi 6,96%, germani 0,35%

Structura religioasa(2002): ortodocşi 53,26%, reformaţi 27,02%, romano-catolici 9,52%, unitarieni 2,46%, greco-catolici 2,27%

1.6. Organizarea administrativa:

1 reşedinţa: Târgu Mureş - 149.577 locuitori.

3 municipii: Reghin – 36.023, Sighişoara – 32.287, Târnaveni – 26.537.

2 oraşe: Iernut –9.440, Luduş – 17.407, Sovata – 11.568

Aprox. 92 de comune, exemple: Solovăstru, Aluniş, Beica de Jos, Bogota, Gurghiu etc.

Aprox. 464 de sate

2. Prezentarea potenţialului turistic

2.1. Resurse naturale:

Pe suprafaţa judeţului pot fi identificate următoarele unităţi de relief: Munţii vulcanici Călimani-Gurghiu, Dealurile subcarpatice transilvănene ale Reghinului şi Târnavei Mici, podişul Târnavelor şi Câmpia colinară a Transilvaniei.

Regiunile deluroase şi depresionare din judeţul Mureş sunt: Depresiunea Vălenii de Mureş , Culoarul intercolinar al Reghinului (Dealurile Teleacului), Depresiunea Sovata-Praid, Dealurile Bichiş, Depresiunea Dămieni-Chibed-Solocna, Culmea Trei Sate, Depresiunea Sângeorgiu de Pădure

Câmpia Transilvaniei este situată în nordul judeţului la altitudini medii de 400 m fiind brăzdată de văi săpate în argilă, marne, nisipuri sarmatice, alunecări care au blocat râurile formând lacuri - amenajate ulterior în eleştee. Relieful caracteristic este de domuri gazeifere degradate de apele curgătoare formând lunci largi şi colmatate. Interfluviile sunt cultivate, solurile fiind fertile, acesta fiind şi motivul pentru care culmile domoale au fost denumite "câmpie”.

Defileul Mureşului se întinde între Topliţa şi Deda este lung de 35 km, fiind săpat de râul Mureş în catena formată de munţii Călimani şi Harghita. În acest sector valea Mureşului este îngustă, versanţii fiind foarte apropiaţi, pe alocuri doar râul având spaţiu pentru trecere. Din acest motiv stâncile de andezit care mărginesc defileul au fost străpunse de tuneluri pentru a permite construirea căii ferate.

Teritoriul judeţului se constituie într-o depresiune intracarpatica ce coboară uşor în trepte, de pe piscurile vulcanice ale Muntilor Calimani (2100 m) si ai Gurghiului, spre mijlocul Câmpiei Transilvaniei (280 m), brazdat fiind de râul Mures - ce străbate judeţul pe o lungime de 180 km, si fragmentat de cei mai importanţi afluenţii săi: Târnava Mica(115 km), Târnava Mare(43 km), Gurghiul(55 km) si Nirajul(78 km).

Preview document

Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Mureș - Pagina 1
Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Mureș - Pagina 2
Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Mureș - Pagina 3
Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Mureș - Pagina 4
Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Mureș - Pagina 5
Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Mureș - Pagina 6
Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Mureș - Pagina 7
Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Mureș - Pagina 8
Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Mureș - Pagina 9
Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Mureș - Pagina 10
Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Mureș - Pagina 11
Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Mureș - Pagina 12
Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Mureș - Pagina 13
Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Mureș - Pagina 14
Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Mureș - Pagina 15

Conținut arhivă zip

  • Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Mures.doc

Alții au mai descărcat și

Strategii de dezvoltare în stațiunea Băile Govora

Turismul este un domeniu de activitate cu un profil complex, reunind un ansamblu de servicii şi bunuri proprii mai multor sectoare, fiind punctul...

Băile Tușnad

Localitate situata in partea central-estica a Romaniei (Judetul Harghita), pe raul Olt, in partea sudica extrema a Depresiunii Ciucului, altitudine...

Stațiunile Balneoclimaterice din România

CAPITOLUL I Turismul balnear –componentă majoră a turismului 1.1 Particularitaţile turismului balnear 1.2 Factori favorizanţi ai dezvoltării...

Stațiuni balneoclimaterice în România

Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme medicale, ci şi celor care vor să se relaxeze, să-şi regăsească vitalitatea şi o bună...

Turismul în Carpații Orientali

Carpatii Orientali reprezinta unul din cele trei mari segmente montane ale muntilor Carpati de pe teritoriul României. Asa dupa cum indica si...

Turismul balnear - oportunitate de relansare pentru România

INTRODUCERE Prin poziţia sa geografică, România dispune de o mare varietate de resurse naturale, care dau posibilitatea practicării unei game...

Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România

Argument Turismul de tratament şi cură balneo-medicală este o forma specifică a turismului` de odihnă, care a cunoscut o mare dezvoltare îndeosebi...

Aportul minorităților la crearea patrimoniului turistic în județul Mureș

Componenta geografica a Judetului Mures Judeţul Mureş este situat în zona central-nordică a ţării în centrul Podişului Transivaniei, fiind cuprins...

Te-ar putea interesa și

Valorificarea potențialului turistic din județul Suceava

4. Potentialul turistic(natural si antropic) Datorita frumusetii locurilor, puritatii aerului, apelor, zonei montane, precum si a...

Turism

Mediul înconjurător este elementul central al dezvoltării economice, ca de altfel şi al supravieţuirii omului de aceea calitatea sa a devenit o...

Program de Valorificare a Potențialului Turistic a Județului Alba

1. Localizarea şi caracterizarea judeţului Alba este un judeţ al României situat în partea centrală a României, în zona de contact a Podişului...

Posibilități și resurse de punere în valoare a potențialului turistic Sighișoara

INTRODUCERE Turismul reprezintă o activitate permanentă a omului modern, având implicaţii pe multiple planuri, de la cel economic la cel politic,...

Potențialul turistic al județului Mureș

1 INTRODUCERE 1.1 Localizarea si caracterizarea judeţului 1.1.1 Aşezarea geografica Judeţul Mureş este situat în zona central-nordică a ţării...

Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Bistrita-Nasaud

1. Localizarea si caracterizarea zonei Judetul Bistrita-Nasaud are o suprafata totala de 5.355 km patrati, reprezentand 2,25 % din teritoriul...

Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Mureș

I. Caracteristicile fizico-geografice şi economico-sociale ale zonei. Judeţul Mureş se situează în partea central-nordică a ţării, mai exact în...

Program de valorificare a potențialului unui județ - Bistrița Năsăud

Program de valorificare a potenţialului turistic al judeţului „Bistriţa - Năsăud” 1. Localizarea şi caracterizarea judeţului 1.1. Scurt istoric...

Ai nevoie de altceva?