Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Mureș

I. Caracteristicile fizico-geografice şi economico-sociale ale zonei.

Judeţul Mureş se situează în partea central-nordică a ţării, mai exact în centrul Podişului Transilvaniei. Reperele de relief ale zonei sunt culmile muntoase ale Călimanului şi Gurghiului, Podişul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei. Axa fizico-geografică şi elementul care dă şi numele judeţului este râul Mureş, care străbate regiunea de la nord-vest la sud-est, pe o distanţă de cca 140 km. Din punct de vedere administrative, judeţul Mureş se învecinează cu alte şapte judeţe: Suceava, Harghita, Braşov, Sibiu, Alba, Cluj şi Bistriţa Năsăud.

Relieful colinar şi de podiş reprezintă cca 50% din suprafaţa judeţului, în vreme ce restul se împarte între dealurile subcarpatice transilvănene, munţii vulcanici Călimani şi Gurghiu şi Câmpia Transilvaniei. Din punct de vedere topografic, harta judeţului avansează de la punctul altimetric minim de 300 m (Valea Mureşului) până la cel maxim (creasta Munţilor Călimani, la 2100 m). Ca imagine generală, aspectul regiunii alternează de la câmpia cu elemente de stepă la pădurile întinse în zona Subcarpaţilor şi aspectul sălbatic al munţilor vulcanici tăiaţi de defileuri abrupte şi văile din zona depresionară, propice pentru concentrări demografice şi aşezări.

Clima se încadrează în categoria de trecere de la climatul temperat continental moderat la cel muntos, cu ierni aspre şi veri răcoroase. Temperaturile medii pe timpul verii, de cca 18°-19°C, aerul sănătos de munte, favorizează judeţul ca o destinaţie turistică predilectă pentru iubitorii drumeţiilor.

Bazinul hidrografic este reprezentat în primul rând de râul Mureş, principalul colector al apelor din regiune, precum şi de două râuri secundare – Târnava Mică şi Târnava Mare. Lacurile Ursu, Fărăgău, Aluniş (de formaţie naturală) şi o serie de lacuri de acumulare antropice (Uilac, Tăureni, Păstrăvăria, etc.) reprezintă puncte de atracţie pentru pescarii sportivi.

Solurile şi vegetaţia se mulează în funcţie de formele de relief existente. În vreme ce solul de pajişte alpină ori grohotişurile pot fi întâlnite pe versanţii muntoşi, solurile silvestre sunt specifice pădurilor întinse iar solul de stepă apare în special în zona de câmpie alternată cu coline. Vegetaţia parcurge şi ea etajele de relief, de la vegetaţie intrazonală (luncă, zăvoaie), până la stepa antropogenă, etajul stejarului, apoi cel al coniferelor, arbuştii şi pajiştile alpine de pe crestele muntoase.

Cadrul natural variat a permis dezvoltarea unei faune diversificate şi în mare parte prezervată în bune condiţii, în raport cu alte zone ale ţării. Astfel, regăsim exemplare de urs brun, cerb carpatin, râs, pisică sălbatică – aflate în pericol de dispariţie în alte zone geografice. De asemenea, arealele de vânătoare din dealurile subcarpatice sunt populate cu iepuri, mistreţi şi căprioare. Râurile sunt populate cu raţe sălbatice şi specii de peşti variate, între care se remarcă ştiuca, somnul, crapul, păstrăvul sau lostriţa.

Resursele naturale sunt o componentă extrem de importantă pentru economia judeţului. Peste 62% din resursele de gaz metan extrase la nivel naţional provin de pe raza judeţului Mureş. De asemenea, printre resursele naturale importante se remarcă zăcămintele de sare, rocile de construcţii, izvoarele minerale clorosodice şi pădurile ce ocupă aproximativ o treime din suprafaţă.

Din punct de vedere demografic, populaţia de 580851 de persoane a judeţului (conform datelor INS) este răspândită pe o densitate de 86 locuitor/kmp şi concentrată în unităţi administrativ-teritoriale ce cuprind: 7 oraşe şi 4 municipii (cu municipiul Târgu-Mureş ca reşedinţă de judeţ), 91 de comune şi 464 de sate.

Sporul natural demografic este uşor negativ – situaţie existentă şi la nivel naţional, în vreme ce structura populaţiei pe medii relevă un raport de 52% populaţie în mediul urban şi 48% în mediul rural.

Infrastructura existentă cuprinde 2038 de kilometri de drumuri publice şi 344 de kilometri de cale ferată, ceea ce asigură o bună densitate şi anume 31 la 100 kmp pentru infrastructura rutieră şi 41,6 la 1000 kmp pentru căile ferate. De asemenea, un factor important de dezvoltare în zonă îl reprezintă aeroportul internaţional Târgu-Mureş, care este amplasat strategic şi deserveşte 4 judeţe şi o populaţie de cca 1.5 milioane de locuitori.

La nivel economic, la sfârşitul anului 2006 existau 12583 de unităţi economice, peste jumătate activând în sectorul comercial şi al industriei prelucrătoare. De precizat că sub 5% din unităţile economice şi populaţia ocupată activează în sectorul hotelier şi de alimentaţie publică. Rata şomajului s-a situat constant sub media naţională, înregistrând în 2007 4,3%.

La nivelul anului 2006, 3% (42217 mii RON) din investiţiile brute în economia zonei s-au orientat către domeniul turistic, cu efecte directe pe trei paliere: creşterea numărului de unităţi de cazare, creşterea numărului de turişti şi creşterea indicelui de utilizare a capacităţilor de cazare. Investiţiile în turism în anul 2006 au totalizat cca 30% din cifra de afaceri realizată de acest sector (140040 mii RON).

În altă ordine de idei există o serie de factori socio-economici care influenţează pozitiv implementarea politicilor publice, a strategiilor de dezvoltare regională şi nu în ultimul rând potenţialul economic al judeţului Mureş:

- gradul de urbanizare crescut al judeţului;

- acoperire bună a reţelei de alimentare cu gaz şi infrastructura de utilităţi dezvoltată;

- infrastructură de transport cu pondere însemnată a tronsoanelor modernizate, atât pe axa rutieră, cât şi calea ferată şi infrastructura aeroportuară;

- conectare foarte bună la reţelele de telecomunicaţii, cablu şi transfer de date, în pofida dificultăţilor de relief;

- servicii eficiente de asistenţă medicală (locul 8 pe ţară la numărul de paturi de spital asigurate);

- educaţie eficientă şi facilă – locul 2 pe ţară după numărul unităţilor de învăţământ;

- sector bancar dezvoltat, cuprinzând sucursale şi filiale ale celor mai importante bănci care operează în România;

- orientare către dezvoltarea sectorului de consultanţă şi servicii financiare, dezvoltarea categoriei IMM-urilor;

- infuzii semnificative de investiţii străine – locul 10 în ţară la numărul de firme cu capital străin (2032 de firme);

Dezvoltarea semnificativă a industriei în judeţ reprezintă un fapt relevant pentru trend-ul ascendent al afacerilor din zonă. Astfel, industria extractivă a gazului metan aduce peste 62% din volumul naţional; industria de exploatare şi prelucrare a lemnului plasează Mureşul pe locul 8 la nivel de ţară la producţia de cherestea; industria mobilei şi a instrumentelor muzicale – locul 2 la producţia de mobilier; industria chimică şi farmaceutică – locul 1 la producţia de antidăunători; industria alimentară – locul 2 la producţia de lapte, 8 la brânzeturi şi 9 la producţia de zahăr rafinat; industria textilă şi a încălţămintei, industria produselor din minerale nemetalifere (sticlă, cărămizi, ţigle, faianţă, ceramică, var); construcţia de maşini, echipamente şi aparate electrice.

Domeniul agricol este de asemenea dezvoltat, suprafaţa agricolă reprezentând 61% din suprafaţa judeţului şi plasându-l între primele cinci la nivel naţional în ceea ce priveşte producţia agricolă globală şi între primele zece la producţia zootehnică, cereale şi plante tehnice.

Această sumă de caracteristici fizico-geografic întregeşte o imagine a judeţului mureş ca unul atractiv, atât în ceea ce priveşte frumuseţile peisajelor şi ale cadrului natural, cât şi ca dezvoltare şi potenţial economic general. In vreme ce condiţiile economice asigură mediul propice pentru creşterea investiţiilor pentru optimizarea infrastructurii de turism, condiţiile geografice, tradiţiile şi obiceiurile locului asigură atractivitatea atât pentru vizitatorii interni cât şi cei externi şi reprezintă un factor de succes pentru investiţiile de acest gen în zonă.