Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Mureș

I. Localizarea si caracterizarea generală a judetului Mures.

Judeţul Mureş, pitoresc cadru natural al spaţiului carpato-danubian, este situat în partea central-nordică a României, în Podişul Transilvaniei, în bazinul superior al râului Mureş şi bazinele râurilor Târnava Mare şi Târnava Mică, fiind cuprins între meridianele 23º55' şi 25º14' longitudine estică şi paralelele 46º09' şi 47º00' latitudine nordică.

Suprafaţa sa de 6.714 km², ce reprezintă 2,8% din suprafaţa ţării, coboară în trepte de pe crestele Carpaţilor Răsăriteni spre Podişul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei.

Dispunând de condiţii naturale deosebit de variate şi prielnice unei ample dezvoltări economice, judeţul Mureş se învecinează la nord-est cu judeţul Suceava, la est cu judeţul Harghita, la sud-est cu judeţul Braşov, la sud cu judeţul Sibiu, la sud-vest cu judeţul Alba, la vest cu judeţul Cluj, iar la nord cu judeţul Bistriţa-Năsăud.

Lungimea totală a drumurilor publice pe teritoriul judeţului Mureş este de 1.944,1 km, densitatea lor fiind de 29,9 km la 100 km² de teritoriu, indicator situat sub media pe ţară de 32,9 km/100 km² teritoriu.(starea drumurilor neridicându-se la nivelul standardelor europene).

Drumurile naţionale de pe raza judeţului, cu o lungime de 402,9 km din care modernizate 375,3 km. Din totalul drumurilor naţionale, doar DN E60 se află în stare foarte bună, întrucât a fost reabilitat pe o lungime de 120 km în perioada 1998-2002. Restul drumurilor naţionale sunt în stare mediocră, rea şi foarte rea, având durata de exploatare expirată de 1-3 ori.

Din numărul total de km de drumuri publice, 18% reprezintă drumuri de interes national ( DN15 Turda – Bacău, DN13 Brasov-Tg Mures (E60)) , 40% de importntă judeteană si 41% de interes comunal. De asemenea mai există si drumurile nationale secundare DN14 Sighisoara-Sibiu, DN14A Iernut-Medias, DN15A Reghin-Sărătel si DN16 Cluj-Napoca-Reghin.

Aeroportul Târgu Mureş, situat pe raza noului oraş Ungheni, la 12 km distanţă de reşedinţa judeţului, pe drumul european E60 ce leagă Târgu-Mureş de Cluj-Napoca, are o poziţie geografică deosebit de favorabilă, întrucât cu excepţia judeţului Cluj, judeţele învecinate nu dispun de aeroporturi. Ca urmare, aeroportul Târgu Mureş deserveşte un areal geografic de 24.000 km2, cu o populaţie aproximativă de 1,5 milioane de locuitori, cuprinzând 4 judeţe: Mureş, Bistriţa, Harghita, Covasna.

În ceea ce priveste transportul feroviar, judeţul Mureş este străbătut de 325 km de cale ferată din care doar 26,5% (86 km) este electrificată. Lipsa resurselor financiare a condus la reduceri drastice în întreţinerea infrastructurii şi refacerea materialului rulant (învechit şi insuficient atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ). Acest fapt a alterat în mod semnificativ transportul feroviar, astfel că infrastructura feroviară se situează în prezent sub standardele UE.

Economia judeţului Mureş este caracterizată în prezent de procesul de tranziţie de la sistemul centralizat la economia de piaţă, având la bază o puternică descentralizare şi promovarea liberei iniţiative. Potenţialul de dezvoltare a judeţului este determinat în primul rând de aşezarea sa geografică centrală, cu condiţii naturale variate şi prielnice unei ample dezvoltări economice.

Principalele ramuri economice şi ponderea lor în economia judeţului: industrie: 41%, agricultură, silvicultură şi exploatări forestiere: 22%, servicii: 37%

Cea mai mare cifră de afaceri înregistrată de unităţile active a fost în industrie (32.278,0 mld. lei) urmată de comerţ (17.477,0 mld. lei) şi construcţii (3.325,8 mld. lei). În cadrul industriei, ramura prelucrătoare deţinea 66,8% din volumul cifrei de afaceri. În celelalte ramuri ale economiei judeţului, ponderea cifrei de afaceri era situată sub 4,2%.

Volumul investiţiilor brute totaliza la nivelul anului 2002 cifra de 7.483 mld. lei. Industria reprezenta 53,1% în totalul investiţiilor efectuate de unităţile active, fiind urmată de comerţ (18,5%), transport şi depozitare (8,7%) şi agricultură (5,3%).

În privinta ratei somajului, în anul 2007 aceasta a ajuns la o valoare de 4,3%. Dacă ne raportăm la anul 2006, vom observa o îmbunătătire, ea având atunci valoarea de 5,2%. Aderarea României la UE ar putea fi o cauza economică care a dus la acestă ameliorare.

Din punct de vedere administrativ, judetul Mures cuprinde 4 municipii (Târgu-Mureş, Sighişoara, Reghin, Târnăveni), 7 orase (Luduş, Sovata, Iernut, Miercurea Niraj, Sărmaşu, Sângeorgiu de Pădure, Ungheni), 91 de comune si 487 de sate.

Conform ultimului recesământ (2002), judeţul Mureş are o populaţie de 581.628 locuitori, o densitate de 86,1 locuitori/km², dintre care 288.344 locuitori sunt de sex masculin şi 300.015 de sex feminin. Populaţia judeţului reprezintă 2,67 % din populaţia României şi 23% din Regiunea Centru, plasând Mureşul pe locul 14 în ierarhia judeţelor şi pe locul 2 în clasamentul Regiunii Centru.

Din punctul meu de vedere, judetul analizat este are o economie diversificată si dezvoltată (se înscrie cu o importantă pondere în producţia industrială naţională (locul 8 pe ţară ); dar în ceea ce priveste infrastructura, nu se poate spune acelasi lucru (se situează sub standardele UE).

II Prezentarea potentialului turistic

1. Resursele naturale

Situat în interiorul arcului Carpatic, judeţul Mureş este favorizat de un relief armonios, care coboară în trepte de la est spre vest, de la cei 2.100 m pe care îi atinge creasta Călimanilor, spre Câmpia Transilvaniei ( 400 m) şi Podişul Târnavelor (500-700 m), până în lunca joasă a râului Mureş de la ieşirea din judeţ, unde altitudinea este de numai 280 m.

Aproximativ 22 % din suprafaţa judeţului este dominată de rama munţilor vulcanici Călimani şi Gurghiu (în nord-est şi est), unde Muntii Călimani constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din România, cu înălţimi maxime pe vârful Pietrosul (2.100 m), vârful Rătătiş (2.022 m), şi vârful Bistricior (1.990 m)