Vinuri de marcă

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 36 în total
Cuvinte : 14443
Mărime: 133.12KB (arhivat)
Publicat de: Romina Moldovan
Puncte necesare: 7
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA “, BRASOV FACULTATEA DE ,, ALIMENTATIE SI TURISM”, MASTER EBAA

Cuprins

  1. Introducere
  2. 1.Denumirea de origine a vinului pag.4
  3. 2.Marca de inregistrare a vinului pag.6
  4. 2.1.Protectia marcilor pag.7
  5. 2.2.Cererea de inregistrare a marcii pag.8
  6. 2.3. Procedura de inregistrare pag.10
  7. 2.4.Durata, reinnoirea si modicarea inregistrari pag.11
  8. 2.5.Drepturi conferite de marca pag.12
  9. 2.6.Transmiterea drepturilor pag.13
  10. 2.7.Stingerea drepturilor pag.14
  11. 2.8.Marci colective pag.16
  12. 2.9.Marci de certificare pag.17
  13. 2.10.Inregistrarea internationala a marcilor pag.18
  14. 3.Indicatia geografica a vinurilor pag.18
  15. 3.1. Regiuni viticole si podgorii din Romania pag.21
  16. 4.Vinurile din Europa pag.33
  17. Concluzie
  18. Bibliografie

Extras din proiect

INTRODUCERE

Fiecare lucru existent in lumea intreaga trebuie sa aiba un rost, sa se stie de existenta tuturor lucrurilor intr-o maniera cat mai formala, astfel ca in cazul de fata cultivarea viei cat si obtinerea vinului trebuie sa fie conforme cu anumite reguli. Poate pare cam drastic, dar exista am putea spune o lege a vinului, care ar insemna cam tot ce este vinul si via in termini legali. Nimic nu e la voia intamplarii, totul trebuie sa aiba o logica si sa respecte legile impuse bineinteles de alesii poporului. Fiecare decizie cu privire la vin e apoi notata in Monitorul Oficial, ca cei interesati sa poata lua la cunostinta normele si ce trebuie sa faca pentru a fi un producator corect si conform cerintelor.

Astfel ca aceasta lucrare trateaza dupa cum s-a putut observa din primele randuri despre legile impuse producatorilor de vinuri, dar si altor interesati, legi ce au ca punct de referinta denumirea de origine, marca de origine si indicatia geografica a vinurilor.

In ultima parte se va incerca o comparatie intre cele mai renumite podgorii de vinuri din Romania, cu cele mai reprezentative soiuri de vin. Ca o completare vom vedea si cateva vinuri din restul Europei si cat din teritoriul tarii il dedica europenii pentru cultivarea viei.

1. DENUMIREA DE ORIGINE A VINULUI

Prin denumire de origine controlata, denumita in continuare DOC, se intelege un nume geografic al unei podgorii, centru viticol sau localitate, ce identifica originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat, cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali si umani din acel teritoriu. Este interzisa utilizarea unei denumiri de origine controlata pentru vinurile care nu provin din acel teritoriu delimitat. Producerea si procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlata, precum si conditionarea si imbutelierea acestora se realizeaza in teritoriul delimitat potrivit prevederilor din Hotararea de Guvern.

In cazuri speciale si sub control strict al O.N.D.O.V., la propunerea organizatiei de producatori de vin cu denumire de origine controlata din arealul respectiv, conditionarea si imbutelierea vinurilor se pot realiza si in afara arealului in care au fost produsi strugurii. In aceste cazuri, se vor mentiona in mod obligatoriu pe eticheta imbuteliatorul si locul imbutelierii.

Taria alcoolica naturala minima in volume pentru vinurile DOC se stabileste pentru fiecare denumire de origine. Pentru aceasta se iau in considerare tariile alcoolice naturale constatate in ultimii 3 ani la vinurile DOC ale arealului delimitat. Taria alcoolica naturala minima in volume poate fi stabilita la nivele diferite, in functie de: a) subdenumire, comuna sau o parte a comunei;

b) soiul sau soiurile de vita-de-vie din care provin strugurii utilizati. In functie de stadiul de maturare a strugurilor si de caracteristicile lor calitative la cules, vinurile cu denumire de origine controlata se clasifica astfel dupa sistemul german de atribuire a treptelor de calitate:

a) DOC-CMD - vin cu denumire de origine controlata din struguri culesi la maturitate deplina, adica in momentul in care strugurii sunt copti si acumularea de zaharuri este min 196 gr/l;

b) DOC-CT - vin cu denumire de origine controlata din struguri culesi tarziu, momentul culesului in acest caz este atunci cand strugurii sunt supracopti si creste cantitatea de zahar pe seama pierderii apei, acesta depasind 213 gr/l;

c) DOC-CIB - vin cu denumire de origine controlata din struguri culesi la innobilarea boabelor, moment in care pierderea apei prin supracoacere este completata de stafidire sau aparitia mucegaiului nobil (care extrage apa din bob concentrand zaharurile fara a afecta compozitia acestuia). Strugurii din care provine vinul au continut de zaharuri de minim 240 gr./l.

Preview document

Vinuri de marcă - Pagina 1
Vinuri de marcă - Pagina 2
Vinuri de marcă - Pagina 3
Vinuri de marcă - Pagina 4
Vinuri de marcă - Pagina 5
Vinuri de marcă - Pagina 6
Vinuri de marcă - Pagina 7
Vinuri de marcă - Pagina 8
Vinuri de marcă - Pagina 9
Vinuri de marcă - Pagina 10
Vinuri de marcă - Pagina 11
Vinuri de marcă - Pagina 12
Vinuri de marcă - Pagina 13
Vinuri de marcă - Pagina 14
Vinuri de marcă - Pagina 15
Vinuri de marcă - Pagina 16
Vinuri de marcă - Pagina 17
Vinuri de marcă - Pagina 18
Vinuri de marcă - Pagina 19
Vinuri de marcă - Pagina 20
Vinuri de marcă - Pagina 21
Vinuri de marcă - Pagina 22
Vinuri de marcă - Pagina 23
Vinuri de marcă - Pagina 24
Vinuri de marcă - Pagina 25
Vinuri de marcă - Pagina 26
Vinuri de marcă - Pagina 27
Vinuri de marcă - Pagina 28
Vinuri de marcă - Pagina 29
Vinuri de marcă - Pagina 30
Vinuri de marcă - Pagina 31
Vinuri de marcă - Pagina 32
Vinuri de marcă - Pagina 33
Vinuri de marcă - Pagina 34
Vinuri de marcă - Pagina 35
Vinuri de marcă - Pagina 36

Conținut arhivă zip

  • Vinuri de Marca.doc

Te-ar putea interesa și

Studiu Privind Marca Cotnari și Poziționarea Acesteia în Raport cu Principalii Concurenți de pe Piața Vinurilor

Vinul de Cotnari nu se bea. El se degustă. El este promisiune divină. Dar atunci când insoţeşte un ospăţ de durată, băut cu cumpătare, dezvoltă...

Reconstrucția întreprinderii vinicole SA CNVVC din Comuna Stăuceni

1.1 Partea întroductivă Plămădit parcă de însuşi Bachus, pămîntul Moldovei a fost, dintotdeauna un fericit leagăn pentru viţa de vie. O călătorie...

Particularitățile Creării Bazei Viticole și a Secției de Microvinificație

PREFAŢĂ Viticultura este o ramură independentă a fitotehniei, iar luând în considerare că ea este strâns legată cu industria prelucrătoare –...

Marketingul Firmei Vincon Vrancea

Pozitionarea pe piata - parte integranta a politicii de marketing în cadrul companiei 1.1 Pozitionarea pe piata ( notiune, obiective, modalitati)...

Achiziții - vin cu scorțișoară

Motivatie Tara a Tarilor Romanesti, Vrancea este - scria Gh. Istrate "un talger de aur in care Dumnezeu insusi s-a asezat spre a da configuratie...

Studierea comportamentului de cumpărare a consumatorului de vin

1.SCOPUL CERCETARII Scopul prezentei cercetari de marketing il reprezinta studiul comportamentului de cumparare a vinului, in randul populatiei...

Raport de practică - Vinăria Trifești

Întroducere. Ramura vinificaţiei este o parte componentă a Îndustriei Alimentare a Republicii Moldova. Pentru aşi ocupa locul cuvenit în Economia...

Promovarea calității vermuturilor Garrone la SC Romanian Drink Service SRL

Bauturile alcoolice sunt alimente facultative in alimentatia omului; totusi, ele sunt aproape nelipsite in consumul zilnic al populatiei. Desi...

Ai nevoie de altceva?