Dosarul Microsoft

Corupția este un fenomen larg răspândit în toate țările din întreaga lume. Clasamentele care descriu situația în acest domeniu indică de obicei un grad mai mare de corupție în țările mai sărace și un grad mai scăzut în cele mai bogate. Dintre acestea din urmă, țările din nordul Europei sunt considerate a fi cele mai puțin corupte. Cu toate acestea, au fost raportate cazuri semnificative de corupție și în țări precum SUA, Franța, Marea Britanie sau Germania. Toate acestea întăresc teoriile conform cărora corupția afectează toate țările și oferă argumente în favoarea identificării unor mijloace eficiente pentru a o menține la un nivel cat mai scazut. De-a lungul timpului, au fost dezvoltate mai multe teorii cu privire la cauzele comportamentului neetic. Inițial, corupția s-a explicat prin deficiențe legate de natura umană. Platon a fost primul care a exprimat această opinie, afirmând că lăcomia umană este sursa corupției, erodând valorile morale ale societății și scopurile ei comune. Prin urmare, teoriile actuale privind integritatea în sectorul public se concentrează mai mult pe factorii contextuali care facilitează apariția unui comportament neetic. ( Radu.2010)

Pentru a oferi un mic context acestui dosar de coruptie, dosarul Microsoft a fost un caz major de coruptie ce a zguduit Romania la inceputul anilor 2000. In acest dosar, compania microsoft a fost acuzata ca a mituit cativa oficiali romani pentru a castiga licitatii pentru aceasta companie in institutiile publice. Conform dosarului se presupune ca aceste mite au fost platite intre anii 1999 si 2004 iar in urma dosarului au fost condamnati fosti ministri, secretari de stat si functionari publici.

Dosarul Microsoft a avut un impact semnificativ asupra scenei politice din Romania fapt ce a contribuit la pierderea alegerilor de catre partidul aflat la guvernare la acea vreme. Ulterior in urma acestui dosar s-a constatat problema coruptiei la nivel inalt si a atras atentia asupra necesitatii reformari institutiilor publice.