Cuprins
- Introducere
- 1. BAZE BIOLOGICE ȘI GENETICE
- 1.1. Originea și răspândirea
- 1.2. Materialul inițial de ameliorare
- 1.3. Elemente de biologie florală și citogenetică
- 2. OBIECTIVE DE AMELIORARE
- 2.1. Rezistența la ger
- 2.2. Perioada și durata de înflorire
- 2.3. Calitatea florilor
- 3. METODE DE AMELIORARE
- 3.1 Selecția
Extras din referat
Introducere
Ameliorarea reprezintă știința aplicativă care folosește legile geneticii, legile eredității în vederea obținerii de material biologic nou, soiuri și hibrizi precum și pentru producerea de sămânță și material săditor pentru cultură.
Aceasta are ca scop crearea de noi genotipuri mai corespunzătoare cerințelor omului, la plantele cultivate, prin utilizarea principiilor geneticii.
1. BAZE BIOLOGICE SI GENETICE
1.1 Originea și răspândirea
Trandafirii cultivați în prezent își au ca stramoși speciile sălbatice ale genului Rosa ( familia Rosaceae), ce provin din mai multe centre si subcentre de origine, amplasate în Asia, Europa și America de Nord.
Din Asia Centrala și Extremul Orient sunt originare speciile: R. multiflora și R. wichuaiana bengaliensis ( trandafirii agațători), R. odorata (trandafirii remontanți Thea).
Orientul Apropiat este leaganul de formare al speciilor de R. lutea si R. damascena.
Zona euro-asiatica este patria de origine a speciilor R. canina(macesul comun), R. pimpinellifolia și R. centifolia ( trandafirul cu multe frunze). În Europa s-au format speciile: R. villosa (trandafirul de dulceata), R. gallica (cu flori involte), R. maschata (cu miros de mosc), R.leucanata (cu flori albe), R. Rubrifolia ( măceșul cu frunze roșii). Din America provin R. setigeri (cu forme urcătoare) și R. carolina ( de zone mlăstinoase).
Trandafirii sunt răspândiți în întreaga lume, mai ales în zonele cu climat temperat, tropical și subtropical.
1.2 Materialul inițial de ameliorare
În ameliorare, ca și în tehnologiile de cultivare și folosire, trandafirii se împart în mai multe grupe care constituie, în același timp, principalele categorii de material inițial de ameliorare.
a) Grupa măceșilor decorativi și a trandafirilor de parc. Această grupă cuprinde speciile spontane ale genului Rosa de origine europeană și asiatică precum și hibrizii și soiurile acestora.
R. canina, măceșul comun, se folosește ca portaltoi sau pentru garduri vii; florile sunt simple, roz, roșietice, fără valoare ornamentală deosebită.
R. lutea prezintă flori mari, solitare, de culoare galbenă. Este rezistent la ger. Prin hibridare intraspecifică au fost obținuți trandafirii pernețieni. Soiurile acestei specii au fost folosite ca genitori în hibridări cu alte soiuri.
R. centifolia crește sub formă de tufă, are flori involte, parfumate, de culoare albă, roz sau roșie. Cuprinde numeroase soiuri, cum ar fi cele din grupa „ Muscoza”- cu flori mari sau grupa „Pomponia”- cu talie mica si flori mici.
R. moschata prezintă ramuri agățătoare, flori semiinvolte de culoare roz, în buchete de 4-5, cu miros de mosc; este sinsibil la ger.
b) Grupa trandafirilor din grădină și pentru flori tăiate. În această grupă sunt cuprinse patru subgrupe: trandafirii Thea, hibrizii Thea, trandafirii remontanți și trandafirii pernețieni.
Trandafirii Thea provin din speciile R. odorata, R. chinensis ș.a, de origine asiatică, sensibile la ger și prezintă parfum specific de ceai.
Trandafirii hibrizi de Thea sunt cei mai cultivați in prezent, datorită vigorii, rezistenței la ger, înfloririi susținute și marii diversități a florilor ca formă și culoare. Acești trandafiri provin din încrucișarea dintre trandafirii remontanți și R. gallica.
Trandafirii remontanți au apărut prin hibridarea trandafirilor Thea cu R. gallica sau R. damascena.
Trandafirii pernețieni provin din hibrizii de R. lutea.
c) Grupa trandafirilor pitici pentru platbande și ghivece. În această
categorie sunt cuprinse câteva specii și soiuri cu talie pitică sau submijlocie.
R. polyantha și hibrizii de polyantha- au înalțime de 20-30cm, prezintă flori mici sau mijlocii, de diferite culori( roșie, violetă, galbenă) putin parfumate.
d) Grupa trandafirilor urcători. Această grupă este reprezentată de o serie bogată de specii, hibrizi și soiuri. Acest sortiment prezintă tulpini lungi, flexibile, cu flori mari sau mici, cu înflorire sezonieră sau permanentă.
R. multiflora se folosește ca portaltoi viguros, dar este o specie slab rezistentă la ger. A participat ca partener la unele încrucișări în urma cărora s-au obținut soiuri de diverse culori ( carmin, roz-carmin, albă). Înflorește sezonier.
Bibliografie
Neculai MUNTEANU, Marcela FĂLTICEANU- Genetica și ameliorarea plantelor ornamentale, Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iași
Preview document
Conținut arhivă zip
- Ameliorarea trandafirilor.pdf