Gazonul

Conform definitiilor din dictionare gazonul reprezinta o „iarba care se uda si se coseste des pentru a fi mentinuta scurta,deasa si mereu verde” sau „o suprafata de teren pe care se afla asemenea iarba (mai ales pentru unele competitii sportive)”, acesti termeni insa sunt extrem de sumari.

Daca gandim in perspectiva, aceasta banala iarba este un element definitoriu al civilizatiei, de aceea cele mai mari suprafete acoperite cu gazon se gasesc in tarile bine dezvoltate din punct de vedere economic, unde exista o adevarata industrie legata de tot ceea ce inseamna gazon.

Daca acum nici zece ani suprafetele gazonate din Romania erau foarte rare, in ultimii ani acestea au sporit si continua sa creasca deoarece tot mai multi propietari de case doresc sa aibe in curte un gazon bine ingrijit.

Motivul pentru care oamenii doresc un gazon de calitate este in primul rand de ordin estetic, insa acesta este important si din multe alte puncte de vedere.

Suprafetele gazonate nu se limiteaza doar la curtile caselor, la parcuri sau terenuri de sport, deoarece acestea pot avea si alte utilizari ca de exemplu: combaterea eroziunii solului, taluzarea marginilor de autostrada, consolidarea de halde de deseuri, reconstructie ecologica etc.

Pentru cei mai multi este usor sa creezi un gazon, doar semanand iarba si cosind-o din cand in cand. Acestia omit ca pentru un gazon de calitate este nevoie de numeroase cunostiinte care sa fie aplicate corespunzator. Astfel, pentru a avea un gazon de calitate trebuie respectate regulile privitoare la infiintarea si ingrijirea acestuia.

Executarea corecta a operatiilor chiar de la incput determina in cea mai mare masura comportamentul gazonului in anii urmatori.

1.ISTORICUL GAZONULUI

In antichitate nu se poate vorbi despre un gazon, intrucat vegetatia ierboasa era cea instalata spontan, adaptata acelor conditii specifice si care cuprindea o mare varietate de specii de graminee, leguminoase, dar si diferite specii din alte familii botanice.

În Evul Mediu deja, începe sa se puna altfel problema. Construirea cetatilor de aparare face ca spatiul îngust din interiorul acestora sa nu fie suficient pentru întinderi ierboase sau parcuri. Ca replica la spatiul limitat al cetatilor, omul a dorit sa evadeze in aer liber si au aparut astfel terenurile de recreere si serbari campenesti in care covorul vegetal ierbos juca un rol esential.

Incepand cu perioada elisabetana gradina si peluza au inceput sa devina locuri iubite si admirate, insa specia preferata pentru utilizarea in acest scop era musetelul dar si alte cateva specii de plante de pajiste.La inceputul secolului al-XVI-lea incepe epoca gradinaritului propriu-zis acum luand nastere gazonul englezesc tuns scurt.

In 1665, John Rea redacteaza primul document scris care face precizari privind infiintarea gazonului, respectiv pregatirea terenului pe care urma sa fie instalat gazonul, selectarea brazdelor de iarba, recoltarea si transportul acestora.

De acum se poate vorbi de aparitia gazonului. Imensele parcuri ale civilizatiei apusene (franceze, germane, engleze) aveau de acum ca element esential gazonul. Schönbrun-ul austriac (fig. 1) sau Versailles-ul francez(fig 2) nu ar avea farmec fara acestea.

Fig. 1

Fig. 2

Un rol important in acea perioada l-au jucat manastirile(fig. 3) cu gradini si parcuri si implicit cu suprafete cu iarba(gazon), care faceau parte din sistemul architectural geometric al respectivelor asezari.

Fig. 3

Mai tarziu in perioada Victoriana peluzele incep sa devina fondul gradinilor care sunt alcatuite din plante, statui, sculpture, fantani arteziene etc. Printr-o ingrijire a acestora si prin incadrarea lor intr-o arhitectura geometrica au aparut parcurile, a caror frumusete putem sa o admiram si aztazi.

La inceputul sec al-XIX-lea lumea simte nevoia unor oaze de verdeata si acestea se realizeaza avand ca element constitutiv gazonul.

Astfel ca, in anul 1830, inginerul englez Edwin Budding inventeaza masina mecanica de tuns iarba(fig. 4). Aceasta seamana foarte mult cu masina de tuns iarba non-poluanta actionata manual din zilele noastre.