Impactul PAC în România

Situatia României

În procesul de tranzitie la economia de piata, agricultura româneasca a suferit transformari majore : restituirea proprietatii private asupra pamântului, liberalizarea preturilor factorilor de productie si a produselor agricole, spargerea monopolului statului în comertul cu produse agricole, restructurarea si privatizariea serviciilor de stat pentru agricultura. Deocamdata, aceste masuri sunt insuficiente pentru ca piata sa constituie principalul factor regulator al procesului.

În plus, modul de restructurare a agriculturii românesti dupa 1989 complica si mai mult sarcina decidentilor politici în rezolvarea acestor probleme. Structurile agricole au fost excesiv farâmitate, subdezvoltarea sistemului bancar au accentuat gradul de decapitalizare a sectorului, ritmul lent al patrunderii capitalului strain au mentinut ineficienta si lipsa de dinamism a sectorului din avalul agriculturii.

Ajustarea politicii agricole românesti în perspectiva aderarii la UE trebuie sa tina cont de cresterea gradului de competitivitate pe pietele mondiale de produse agricole si mai ales pe piata europeana.

Analizele Uniunii Europene si ale expertilor români, efectuate în ultimii ani, au dus la identificarea unor aspecte pozitive, dar si a unor probleme de solutionat, în domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale, din perspectiva integrarii României în Uniune.

Între tendintele pozitive mentionam;

a) România are un potential agricol important, dar neexploatat la nivel optim. Dupa suprafata terenurilor agricole, România este pe locul al doilea dupa Polonia în cadrul tarilor Central si Est Europene si pe locul 7 în UE - 27. În plus, atât solul, cât si conditiile climatice sunt favorabile agriculturii.

b) Importanta agriculturii în economia româneasca a fost semnificativa, în ultimii ani. În perioada 1999 - 2002, de exemplu, aportul agriculturii în PIB a fost de 10,7 - 13%.

c) Majorarea ponderii sectorului animal în structura productiei agricole (2002 - 2004).

d) Productivitatea la cultura grâului dur depaseste nivelul mediu din UE.

e) Trend pozitiv la productia de lapte.

f) Integrarea tot mai activa a comertului agricol în comertul european (peste 60% din exporturile agricole merg pe relatia UE si CEFTA;

g) Importanta eco-turismului. Conform unui studiu olandez, România este a patra tara ca preferinta pentru turistii din UE, care apreciaza autenticitatea traditiilor din spatiul rural (carutele, oieritul si agricultura traditionala), precum si activitatile ecoturistice (calarie, etc.).

h) Existenta zonelor montane este un avantaj si nu un handicap.

i) Tendinta favorabila în dezvoltarea agriculturii organice (de la 18.690 ha la 140.000 ha).

Dintre problemele de solutionat mentionam:

a) Dinamica PIB-ului agricol si a populatiei ocupata în agricultura au avut, pâna în 2004, un trend neconcordant cu tendintele din UE. PIB-ul agricol a scazut la 11%, iar populatia ocupata în agricultura a crescut de la 28% în 1990, la 40% în 2001.

În UE, ponderea agriculturii în PIB a fost, în 2001, de 1,7%, iar populatia din agricultura de 4,2%.

b) Terenurile agricole sunt excesiv fragmentate, ceea ce determina productivitatea scazuta a sectorului, în lipsa aplicarii lucrarilor mecanizate.

În România existau, în 2003, 4.759.229 exploatatii agricole cu o suprafata medie de 2,9 ha, în timp ce, în UE, media suprafetei agricole utilizate este de 18,7 ha.

c) Acces limitat la servicii si imput-uri datorat lipsei de resurse financiare si decapitalizarii sectorului agricol.

În anul 2004, în România, încarcatura pe un tractor era de 53,8 ha, iar pe combina de 86,7 ha. La sfârsitul anului 2003 ha, iar pe combina de 86,7 ha. La sfârsitul anului 2003, din 169.147 tractoare, un numar de 121.170 îsi îndeplinisera norma de serviciu.

În anul agricol 1999/2000, consumul de îngrasaminte chimice a fost de 23,9 kg substanta activa la ha, ceea ce înseamna ca, în Olanda, era de 21 de ori mai mare, în Marea Britanie de 14 ori, în Franta si Germania de 10 ori, în Grecia de 5 ori, în Italia de 6,8 ori, în Polonia de 4,4 ori, în Slovacia de 2,4 ori.

d) Activitatile din agricultura au un caracter preponderent de subzistenta si semisubzistenta.