Tehnologii agricole performante

Geografie

Localitatea Rascaeti este aşezată în extremitatea sudică a judeţului Dâmboviţa, în Cămpia Găvanu-Burdea, la o distanţă de 45 kilometri de Municipiul Târgovişte, pe drumul judeţean 611. Cele mai apropiate oraşe de Rascaeti sunt: Găeşti la 18 km şi Titu la 36 km. Comuna Rascaeti are în componenţă următoarele sate: -Rascaeti (reşedinţa comunei) -Vultureanca (la 4 km). Din punct de vedere administrativ, satul Rascaeti a făcut parte până în 1925 din judeţul Vlaşca, plasa Neajlov ; din 1925 până la reforma administrativă din 1951 a făcut parte din judeţul Dâmboviţa, plasa Găeşti. În ambele cazuri, satul s-a situat la extremităţile judeţului - la nord în Vlaşca şi la sud în Dâmboviţa. După reforma administrativă din 1951, satul a făcut parte din regiunea Argeş, raionul Gaeşti. După reforma administrativă din 1968, comuna Rascaeti a revenit la judeţul Dâmboviţa. Suprafaţa comunei este de 7497 ha , din care: -terenuri arabile: 5881 ha -păşuni şi fâneţe: 416 ha -livezi: 61 ha -păduri: 647 ha -alte categorii: 424 ha.

Relief

Relieful înclină uşor pe direcţia NV-SE, direcţie urmată şi de apele curgătoare, lucru care este confirmat şi de altitudinea relativă de 190 metri înălţime în partea de NV şi 169 metri în partea de SE, înclinând spre zona de subsidenţă a Câmpiei Titu-Potlogi. Înclinarea pantei câmpiei este mai accentuată în zona de NV a teritoriului comunei şi devine mai domoală în partea de SE, marcând bine cumpăna de ape dintre Neajlov-Dâmbovnic. Relieful este constituit din câmpuri interfluviale şi văi fluviatile şi microrelief constituit din crovuri. Din punct de vedere hidrografic, comuna se încadrează în bazinul râului Argeş, fiind străbătută de pâraiele : Jirnov, Urlătoarea şi Izvoru, colectate de Neajlov şi Dâmbovnic. Pânza de apă freatică se află la o adâncime de 10-12 metri pe câmpurile interfluviale şi la 2-6 metri în lunca Neajlovului.

Clima

Comuna Rascaeti se integrează în specificul climei temperat continentale de tranziţie, la întrepătrunderea influenţelor continentale estice cu influenţele oceanice vestice şi submediteraneene. Invaziile de aer continental sunt mai frecvente iarna decât vara, accentuând fenomenul de secetă şi diferenţele de temperatură dintre iarnă şi vara. Cantitatea de precipitaţii anuale este de 610 l/mp. Poziţia geografică la intersecţia paralelei 44˚ şi 50' latitudine nordică şi 25˚ şi 19' longitudine estică, situează spaţiul de studiu în zona de climă temperat-continentală. Situarea în cadrul Câmpiei Române impune caracteristicile climatului de câmpie, caracterizat printr-o uniformitate a componentelor climatice pe suprafeţe mari, uniformitate dată de morfologia de ansamblu a reliefului. Poziţia ocupată în cadrul Câmpiei Române, impune climatului continental o nuanţă de tranziţie, valea Argeşului fiind considerată limita între climatul continental cu influenţe sud-mediteraneene la vest şi climatul continental cu influenţe de ariditate la est. Acest lucru are reflectare directă în dinamica componentelor climatice cantitative şi calitative.

Climatul continental de tranziţie, caracterizat prin veri călduroase, secetoase şi ierni cu temperaturi medii sub 0°C, este influenţat de culoarele de vale ale Argeşului şi Sabarului orientate pe o direcţie aproximativă nord-sud, de prezenţa canalelor de irigaţie şi de secare a suprafeţelor lacustre, existenţa aşezărilor umane, fapt ce duce la modificarea parametrilor climatici şi apariţia unor microclimate şi topoclimate specifice. Pentru prezentarea valorilor cantitative ale componentelor climatice s-au utilizat date climatice înregistrate la staţia meteorologică Găeşti pe o perioadă cuprinsă între anii 1976-1996.