Administrarea întreprinderii

Introducere

Competitivitatea este o preocupare cu totul noua, de aceea a fost subiectul multor analize critice si dezbateri. Economia mondiala, aflata in prezent in curs de globalizare, este caracterizata printr-o competitie libera, dar care are la baza o serie de reguli ale “fairplay-ului”.

Referatul are la baza o serie de studii, observatii, analiza si “tatonari” conceptuale, rezultate firesti ale transformarilor dinamice pe care economia mondiala le cunoaste ea insasi in conditiile globalizarii. Evident, capacitatea de asimilare a termenului ( “ competitivitate”) difera de viziunea fiecarui autor, si implicit de gradul de informare, modul de informare si experienat individuala.

Pentru realizare lucrarii, s-a tinut cont de parerile unor oameni care au studiat economia, care si-au dat seama din activitatea practica derulata pe terenul competitiei economice mondiale de virtutile si de limitele acestei abordari, care au cunoscut teoriile economice.

Competitia este vazuta in aceasta lucrare, ca un fenomen complex si obiectiv, de aceea este nevoie de o strucurare a informatiilor in 5 capitole.

In primul capitol este definit conceptul de “competitivitate”. Capitolul II face referire la indicatorii de masurare ai competitivitatii. In capitolul III se vor detalia factorii de influenta si implicatiilor acestora. Specificul competitivitatii in comert, turism, servicii va fi prezentata in capitolul IV, iar capitolul V va contine bibliografia.

Prin acest studiu al competitiei, se incearca observarea regulilor competitivitatii, adica acele reguli care il fac pe competitor sa fie intr-o pozitie favorabila in fenomenul competitiei economice.

1. CONCEPT

La o simpla cautare in Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, competitivitatea este “insusirea de a fi competitiv”. La randul lui, competitiv este “1. Susceptibil de a suporta concurenţa. 2. Unde se poate concura, în care concurenţa este posibilă.

Competitivitatea se referă la capacitatea unei firme, sector de activitate sau ţară de a vinde şi a furniza bunuri sau servicii pe o piaţă dată.

Competitivitatea, ca fenomen complex, a fost prezenta dintotdeauna in lumea inconjuratoare. Ea nu caracterizeaza numai viata economica, ci se manifesta si in sfera care cuprinde si fenomenul economic: sfera socialului. Competitia apare in politica, cultura, in pozitionarea sociala, in sfera antropologicului( competitia intre indivizi), in sfera biologicului.

Existenta unei clasificari a competitivitatii , duap o serie de criterii si abordari, rolul intreprinzatorului si al firmei in fenomenul competitiei, setul de norme dupa care se deruleaza competitia, sunt cele care stabilec principiile de competitivitate. De asemenea, trebuie avut in vedere riscul, factor inseparabil al competitiei.

Competitia este o trasatura a lumii vii, fiind abordata decat in judecati de existenta, nu si de valoare: nu putem spune ca este ‘buna” sau “rea”.

Competition is a game with winners and losers”. De aici rezulta ca, daca in sine competitia nu este nici “ buna”, si nici “rea”, efectele sale vor fi necesarmente “bune” pentru unii si “rele” pentru altii. Astfel, competitia este ‘buna” pentru invinsi, care pot invata din propriile greseli si din metodele de succes ale adversarului, iar “rea” pentru invingatori, care pot inceta a inova, a se adapta, a tine pasul cu progresul in gandire. vezi tabelul 1, din Anexa.

O alta abordare este aceea ca se poate privi concurenta ca o forma de cooperare, in masura in care se introduce un actor suplimentar al competitiei:mediul. Astfel, avem de-a face cu cel putin 2 competitori si mediul. Mediul poate fi reprezentat de o sectie de productie, o firma care contine acea sectie, o ramura economica ce contine acea firma, o economie nationala, care contine acea ramura sau chiar economia globala. Daca intr-o tara 2 firme concureaza loial, aceasta intareste pozitia competitiva a domeniului firmelor respective, concurenta lor fiind o forma de cooperare pentru intarirea pozitiei competitive a tarii respective la nivel global.