Evoluția creditelor bancare și a produselor de economisire în România

1. Evolutia creditelor in ultimii ani

La 10 ani de la criza financiară din anul 2008, sănătatea sectorului bancar românesc este robustă, dar cu vulnerabilități în creștere. Anii ulteriori debutului crizei au fost marcați de presiune asupra profitabilității băncilor. Această presiune s-a asociat parțial cu o evicțiune de creditare a sectorului real concretizată în dezintermediere, dar și cu recunoașterea cu întârziere a unor pierderi, respectiv o creștere semnificativă a cheltuielilor cu provizioanele aferente riscului de credit, pe fondul majorării ratelor de nerambursare și a contracției valorii de piață a garanțiilor asociate creditelor.

Prin strategiile adoptate de bănci, completate de mixul de politici monetare, micro- și macroprudențiale, precum și pe fondul unui cadru macroeconomic favorabil, în special în ultimii trei ani, sectorul bancar românesc a cunoscut o îmbunătățire a principalilor indicatori prudențiali și financiari. Totuși, s-au conturat o serie de noi provocări. Legătura dintre riscurile asociate sectorului bancar și riscurile aferente sectorului guvernamental s-a intensificat.

Cadrul legislativ în domeniul bancar a cunoscut modificări importante, inclusiv în sensul asigurării unei mai bune protecții a consumatorului. Profitabilitatea sectorului bancar, situată în prezent la un nivel record, ar putea fi afectată atât de normalizarea ratelor de dobândă la nivel global, cât și de o nouă etapă de creștere a ratelor de nerambursare, în eventualitatea modificării contextului economic și fiscal favorabil. Strategiile instituțiilor de credit s-au ajustat de-a lungul ultimului deceniu, conducând la schimbări ale structurii bilanțiere și ale pieței bancare, aceasta micșorându-se cu opt bănci, circa 16 000 de angajați și 2 000 de unități de lucru.

În cei 10 ani de la criza financiară, principalele modificări structurale în bilanțul băncilor au vizat: diminuarea vulnerabilității asociate riscului valutar, prin reducerea semnificativă a aportului creditelor în valută în totalul creditelor (de la 58 la sută în 2008 la 35 la sută în septembrie 2018 ), pe fondul măsurilor micro- și macroprudențiale adoptate în acest sens și al reducerii ratelor de dobândă la creditele în lei, reorientarea creditării către segmentul populației, susținută de creditarea ipotecară, creșterea semnificativă a creanțelor față de administrația publică (de la 5 la sută în anul 2008 la 21 la sută în septembrie 2018), reducerea treptată a dependenței de finanțarea externă (de la 31 la sută în anul 2008 la 9 la sută în anul 2018) și substituirea acesteia cu depozite interne, cu precădere de la populație (40 la sută din bilanț în anul 2018).

Ca volum, finanțarea externă s-a diminuat cu 15,3 miliarde euro din martie 2009 și până în septembrie 2018. În acest context bilanțier, în ultimul deceniu, raportul între credite și depozite a cunoscut o ajustare graduală, de la 130,8 la sută în decembrie 2008 la 79 la sută în septembrie 2018. În septembrie 2018, rata fondurilor proprii totale atingea un nivel de 19,97 la sută (cu 6,2 puncte procentuale mai mult decât în decembrie 2008). Dinamica pozitivă a solvabilității a fost alimentată de aporturile de capital ale băncilor, de o politică de dividende prudentă, de reorientarea către creditarea de tip retail și de creșterea expunerilor tratate de cadrul de reglementare actual ca fiind lipsite de risc de credit, dar care conferă o lichiditate superioară.

Lichiditatea s-a menținut consistentă de-a lungul ultimului deceniu, principalii indicatorii fiind adecvați. În acest interval, crizele la nivelul țărilor de origine a capitalului unor bănci care dețin filiale sau sucursale în România (de exemplu, criza datoriei în Grecia sau Cipru) nu au avut efecte disruptive.

Numărul băncilor din România s-a redus treptat până la 35 în septembrie 2018 (dintre care 7 sunt sucursale ale unor instituții de credit străine), față de 43 de bănci care activau pe teritoriul României în anul 2009.

Industria bancară din România poate și își dorește să contribuie pe mai departe la dezvoltarea durabilă a României și a societății românești per ansamblu. Instituțiile de credit au o contribuție substanțială la creșterea economică și la reducerea excluziunii sociale și financiare. Este un deziderat a cărui atingere poate fi accelerat, în condițiile unui cadru normativ echilibrat și predictibil, un cadru care să permită creșterea atractivității pieței locale și valorificarea pe deplin a potențialului industriei, în beneficiul final al tuturor românilor.

Aproximativ 75% din activele sectorului bancar din România sunt deținute de instituții cu capital străin în 2018, tendință descendentă față de nivelul de 91,3% înregistrat la sfârșitul anului 2016. Premisele de accentuare a procesului de consolidare a sectorului bancar prin fuziuni și achiziții se mențin, în contextul intensificării competiției, a nevoii de acoperire a costurilor operaționale, inclusiv prin majorarea cotei de piață deținute și a deciziilor la nivel de grup de renunțare la anumite piețe.