Cuprins
- Capitolul 1. Aspecte privind independența unei bănci centrale 3
- 1.1 Conceptul de independență al băncii centrale 3
- 1.2 Necesitatea asigurării independenței bancilor centrale 4
- Capitolul 2. Componentele independenței băncii centrale și modele de măsurare 6
- Capitolul 3. Independența Băncii Naționale a României 11
- Concluzii 13
- Bibliografie 14
Extras din referat
Capitolul 1. Aspecte privind independența unei bănci centrale
1.1 Conceptul de independență al băncii centrale
Acest concept de independență al băncii centrale exprimă competența acesteia de a lua deciziile privind elaborarea și implementarea politicii monetare fără vreo influență din partea factorului politic.
Sistemul Federal de Rezerve (FED) al SUA, creat în 1913, a fost prima bancă centrală independentă. La început, independența băncii centrale a SUA a fost apreciată ca fiind consecința filosofiei acestei țări despre divizarea puterilor în stat și nu efectul unei noi orientări a teoriei economice. Deutche Bundesbank, înființată în anul 1957, a câștigat prin lege un grad superior de independență. Practic, independența acestei bănci se afirmă între 1971-1973, după prăbușirea sistemului de la Bretton Woods. Problema independenței băncilor centrale se conturează abia la începutul anilor ’70 și a fost marcată de mai multe împrejurări semnificative.
Una dintre aceste împrejurări poate fi eliminarea conexiunii dintre emisiunea monetară și stocul de aur. Până în anul 1971, singura monedă convertibilă în aur la extern a fost dolarul american, acesta fiind așezat la baza sistemului de la Bretton Woods. În momentul încetării convertibilității în aur a USD (15 august 1971), care a însemnat prăbușirea sistemului de la Bretton Woods, s-a impus nevoia de a construi unele mecanisme care să împiedice autoritățile naționale să abuzeze de posibilitatea de a emite monedă în mod nelimitat.
Problema independenței băncii centrale a mai fost marcată de accelerarea inflației la sfârșitul anilor ’70 precum și de afirmarea pe scară largă a monetarismului, potrivit căruia pe termen lung inflația este un fenomen monetar, iar politica monetară nu poate să influențeze, pe termen lung, variabilele macroeconomice reale. Potrivit evenimentelor care s-au petrecut în perioada anilor ’70 și ’80 s-a conturat misiunea principală a unei bănci centrale și anume asigurarea stabilității monedei naționale. Totodată, studiile teoretice indică faptul că o bancă centrală care este independentă de guvern își execută mai eficient atribuțiile împotriva inflației prin contracararea riscului incoerenței temporale specific acțiunilor guvernamentale.
Problema incoerenței temporale a fost înfățișată pentru prima dată în anul 1977 într-un articol, elaborat de către doi economiști americani, Finn Kydland și Edward Prescott și dezvoltată anterior în lucrările economiștilor Școlii de la Chicago în anul 1983. Prin aceste studii efectuate de către economiști s-a încercat o evidențiere a riscului incoerenței temporale pe care-l prezintă deciziile de politică monetară adoptate de puterile publice.
1.2 Necesitatea asigurării independenței bancilor centrale
O mare parte din economiști susțin faptul că independența băncilor centrale joacă un rol important pentru economie. Atât analizele teoretice cât și practica au demonstrat că atunci când guvernul controlează banca centrală, eficiența acțiunilor împotriva inflației este redusă ca urmare a obiectivelor politice urmărite. Aceasta deorece, chiar dacă puterea politică își propune să lupte împotriva inflației, poate la un moment dat, din motive electorale să acorde întâietate creșterii economice pe termen scurt și ocupării forței de muncă prin promovarea unei politici monetare expansioniste care ar conduce la o creștere a inflație.
Dacă ar fi să facem o comparație, o bancă centrală independentă de guvern nu ține cont de aceste păreri politice, fiind preocupată de asigurarea monedei naționale. Un alt motiv pentru care se menține ideea de independență a băncii centrale ar fi încrederea agenților economici în deciziile adoptate de autoritatea monetară. Atunci când aceștia își exprimă încrederea în intervențiile autorității monetare, vor avea comportamente mai puțin inflaționiste și, prin urmare s-ar garanta aplicarea unei politici monetare eficiente, care să contribuie la îndeplinirea obiectivului privind stabilitatea prețurilor. Un grad sporit de independență al băncii centrale ar avea un principal avantaj faptul că politica acesteia nu este influențată de nevoile guvernului de a finanța deficitul fiscal.
Bibliografie
Cărți
Roman, A., Politici monetare , Editura Universității “ Alexabdru Ioan Cuza”, Iași, 2009
Articole
Bernard J., Segalotto Jean-François, Sommer Martin – „Central Bank Autonomy: Lessons from Global Trends”, IMF Working Paper, nº 88, 2007.
Blinder, Alan S., De Haan, Jakob, Ehrmann, Michael , Fratzscher, Marcel , Jansen David-Jan, ”What we know and what we would like to know about central bank communication”, 15 mai 2008.
Dedu, V., Stoica, T., “Independența băncii centrale” – Economia teoretică și aplicată, Volumul XIX(2012), no.8.
N. Nergiz Dincer, Barry Eichengreen-“Central Bank Transparency and Independence: Updates and New Measures”.
Site-uri
www.imf.org
www.bnr.ro
www.ecb.europa.eu
Preview document
Conținut arhivă zip
- Independenta bancilor centrale si rolul sau in cresterea eficientei politicii monetare.docx