Impactul crizei asupra comportamentului strategic al întreprinderilor Românești

Lucrarea în speţă tratează comportamentul angajaţilor şi al managerilor într-o întreprindere, neplăcerile acestora dobândite de-a lungul vremii, precum şi hotărârile pe care aceştia le iau în situatii de criza, dar si capacitatea acestora de a gestiona o posibila criza economica. Aceste probleme prezintă o importanţă deosebită pentru activitatea firmei, întrucât modul în care se comportă oamenii la locul de muncă şi cum sunt trataţi de către ceilalţi are, în cele din urmă, o influenţă considerabilă asupra productivităţii.

Orice întreprindere este formată din persoane care intră în relaţii reciproce de cooperare, subordonare, supraordonare. Persoanele ce iau parte la activitatea unei întreprinderi formează o comunitate care dă, de fapt, viaţă sistemului tehnic de producţie.

Rezumat

La baza cercetării expusă în această lucrare stă comportamentul managerilor si al angajatilor la locul de muncă, atitudinea pe care aceştia o au în prezent, precum şi felul cum şi-o schimbă odată puşi în situaţii nefavorabile pentru ei cum ar fi criza economica.

1. Analiza literaturii de specialitate

Pornind de la faptul că managementul este o artă, o ştiinţă, o categorie socială, o profesie, o meserie, un proces, managerul constituie motorul activităţii într-o întreprindere. Astfel, un manager trebuie să deţină informaţii în orice domeniu, să poată răspunde tuturor cerinţelor şi problemelor ce apar, el fiind oglinda rezultatelor companiei.

Un manager trebuie să ştie ca se afla în prim plan în fiecare zi, pentru că oamenii cu care lucrează îl privesc. Tot ceea ce face şi ce spune, felul în care o spune, oferă indicii angajaţilor săi, iar aceste indicii influenţează performanţa.

Managementul cunostintelor

Cunostiintele descriu un asamblu de informatii achizitionate sau aplicate la un anumit context prin intermediul gandirii umane. O diferenta semnificativa intre informatii si cunostinte este determinate de transferul acestora. In timp ce informatiile pot fi transferate usor de la o persoana la alta, cunostintele au un grad mai scazut de transferabilitate, ele avand si un continut psiho-social, contextual ce reflecta intuitia, creativitatea si experienta persoanei care poseda aceste cunostiinte.

Cunostiintele reprezinta o resursa abudenta. Cu ajutorul tehnologiilor informationale si comunicationale, metodelor de inovare si de generare a ideilor, aceasta resursa poate cunoaste un avant deosebit. Intro organizatie cu 1000 de oameni exista de fapt 1000 de inovatori, de persoane care dezvolta si isi impartasesc cunostiintele posedare.

Cunostiintele despre munca sunt invatate prin munca atat inainte de a o efectua, cat si in timpul efectuarii practite si posterior acesteia prin reflectii asupra greselilor si succeselor procesului.