Dinamica Pământurilor

În urma investigării geotehnice a unui amplasament, prin metoda seismică cu refracţie, s-au înregistrat următorii timpi de propagare ai undelor seismice:

t_1 (X)=0,5∙X=0,5∙10=5,0 [〖10〗^(-2) s]

t_2 (X)=0,1∙X+1,5+M_1=0,1∙10+1,5+0,5=3,0 [〖10〗^(-2) s]

t_3 (X)=1,0 [〖10〗^(-2) s] în care:

M_1=0,05∙N=0,05∙10=0,5

M_2=0,025∙N=0,025∙10=0,25

În geofonul 5 se înregistrează timpul t1;

În geofonul 8 se înregitrează timpul t2;

În geofonul 10 se înregistrează timpul t3;

X este distanţa în metri

Ştiind că s-a folosit un număr de 10 geofoni orizontali, poziţionaţi la o distanţă de 10 m între ei, să se întocmească graficul distanţă-timp, şi utilizţnd relaţiile de calcul cunoscute, să se identifice natura şi grosimea straturilor din amplasament.

V_1=d_1/t_1 =50/0,05=1000 m/s

V_2=d_2/t_2 =30/0,03=1000 m/s vom utiliza V2=1200 m/s în determinarea stratificaţiei;

V_3=d_3/t_3 =20/0,01=2000 m/s

d_s1=1/2 X_1 √((V_2-V_1)/(V_2+V_1 ))=1/2∙50√((1200-1000)/(1200+1000))=7,54 m

d_s2=1/2 (t_2 (x)-2∙d_s1 √((V_3^2-V_1^2)/(V_3∙V_1 )))∙(V_3∙V_2)/√(V_3^2-V_2^2 )=1/2 (0,03-2∙7,54√((〖2000〗^2-〖1000〗^2)/(2000∙1000)))∙(2000∙1200)/√(〖2000〗^2-〖1200〗^2 )=11,34 m

II. ÎNCERCAREA CU PLACA

Lucrarea stabileşte modul de determinare a modulului de deformaţie liniară E l pământurilor care alcătuiesc terenul de fundare a construcţiilor, prin încărcarea directă cu plăci rigide, aplicând presiuni în trepte succesive. Încercările cu placa pentru determinarea modulului de deformaţie liniară se realizează în sondaje deschise (puţuri, şanţuri şi galerii) precum şi în foraje. Se aplică atât la pământuri coezive cât şi la cele necoezive.

2. Modul de lucru

2.1 Definiţii şi principii de bază

Modulul de deformaţie liniară E se defineşte ca fiind raportul dintre efortul unitar de compresiune aplicat pământului şi deformaţia specifică corespunzătoare.

Încercarea cu placa constă, în principiu, prin încărcarea printr-un mijloc oarecare (lestare sau cu presă hidraulică), în trepte, a unei plăci circulare sau pătrare, rogide, şi măsurarea tasărilor înregistrate. Schema de principiu a dispozitivului de încercare cu placa în sondaje deschise este dată în fig. II.1 Înaintea încercării propriuzise, placa se preîncarcă până la realizarea unei presiuni egală cu presiunea geologică dată de coloana de pământ dislocuită de deasupra nivelului plăcii, lăsând să se stabilească tasările sub această presiune.

Fig. 2.1: Schema de principiu a dispozitivului de încărcare cu placa în sondaj deschis

1 – placă de încărcare; 2 - distanţier; 3 – presă hidraulică; 4 – piloţi de ancoraj;

5 – grinzi transversale; 6 – nisip (1-2 cm grosime).

2.2 Aparatura utilizată

Plăci rigide de încărcare: au formă în plan circulară sau pătrată şi o suprafaţă minimă de 2500 cm2 (sondaje deschise) şi de 600 cm2 (foraje). Dimensiunile recomandabile sunt prezentate în STAS 8942/3-90.

Tabel II.1

Încercare în: Forma plăcii Diametrul d

(latura) cm Suprafaţă

cm2

Sondaje

deschise Circulară 56,1

79,8 2500

5000

Pătrată 50,0

70,7 2500

5000

Foraje Circulară 28,2

39,9 625

1250

Dispozitive de testare sunt alcătuite din platforme metalice, dimesionate corespunzător, pe care se aşează lestul necesar încărcării plăcii. Transmiterea încărcărilor la placa de probă se face prin intermediul preselor hidraulice.