Șarpante

Acoperisul este elementul constructiv care inchide constructia la partea superioara pentru a-l proteja impotriva intemperiilor.

Se disting doua tipuri: acoperis cu pante si acoperis terasa.

Acoperisul cu pante este format din urmatoarele elemente: sarpanta, invelitoare, elemente auxiliare.

Şarpanta. reprezintă elementul de inchidere situat la partea superioară a construcţiei, avand atat un important rol practic prin protejarea cladirii de intemperii, cat şi un rol estetic, contribuind in mare măsură la aspectul construcţiei. De altfel multe construcţii din lemn se individualizează prin forma şarpantei. Şarpanta mai reprezinta si ansamblul elementelor de rezistenţã şi de rigidizare ale unui acoperiş, având ca rol susţinerea greutãţii învelitorii şi preluarea unor acţiuni temporare de la acest nivel (zãpadã, vânt, greutatea oamenilor), pe care le transmite la elementele de rezistenţã ale clãdirii (planşeu, pereţietc.).

Şarpanta, un element foarte important în construcţia unei case, poate fi din lemn, beton sau din metal. Cea mai rezistenăa este cea din beton, iar cea mai ieftină este varianta din lemn. Şarpanta este construcţia care susţine învelitoarea şi fereste casa de intemperii. Varianta construcţiei şarpantei din lemn este varianta cea mai uşoară, întrucît metalul şi betonul sunt materiale mai grele. Un dezavantaj al şarpantei din lemn, comparativ cu betonul sau cu metalul, pentru aceia care vor să îşi construiască imobile mai ample ca suprafaţă, respectiv livinguri mari, este acela că nu se pot construi deschideri mari. Nu se pot face deschideri mai mari de trei, patru metri, întrucăt nu există grinzi mai lungi, pe cînd celelalte soluţii se pot lungi cît este nevoie.

Este foarte importantă calitatea lemnului folosit pentru şarpantă. Cel mai bine este dacă se apelează la lemn stratificat care în timp lucrează cel mai puţin. Pe locul următor se situeză lemnul uscat. Este total nerecomandabil lemnul "verde" pentru că prin uscare, în structura şarpantei, duce la crăparea căpriorilor ceea ce poate compromite capacitatea de preluare a încărcărilor date de învelitoare sau de solicitările din vînt iar durata de viaţă se reduce drastic.

O şarpantă din lemn este alcătuită din: cosoroabe, popi, pane, căpriori, tãlpile, cleştii, contrafişele, , sipcile si astereala

Cosoroaba este talpa de jos a şarpantei, pe ea se sprijină tot acoperişul din lemn.

Popii elemente de rezistenţã verticale (sau cu înclinare redusã), având secţiune dreptunghiularã (pãtratã) sau circularã, care transmit încãrcãrile de la pane la structura de rezistenţã a clãdirii (planşee, grinzi);

Panele grinzi de secţiune dreptunghiularã sau circulara, dispuse orizontal - constituie suportul cãpriorilor; panele sunt rezemate direct pe elementele de rezistenţã vertical ale acoperişului sau în nodurile fermelor;

Capriori rigle de secţiune dreptunghiularã, orientate dupã linia de cea mai mare panta a versantilor, constituind suportul sipcilor sau asterealei.

Talpile elemente auxiliare scurte, din chituci de lemn (capete de grinzi ecarisate), prevãzute sub popi, pentru mãrirea suprafeţei de transmitere a încãrcãrilor la planşeu; în unele cazuri în loc de tãlpi scurte se pot folosi grinzi ecarisate lungi, dispuse sub un şir de popi.

Clestii elemente de rigidizare a şarpantei, prevãzute atât în lung cât şi transversal acoperişului; sunt alcãtuiţi din perechi de şipci, rigle, dulapi sau lemn semirotund, dispuse în poziţie orizontalã;

Contrafisele elemente de rigidizare înclinate, cu rol de contravântuire, prevãzute atât în lungul acoperişului cât şi transversal; pot avea secţiune dreptunghiularã sau circularã;

Sipcile suportul direct al învelitorilor autoportante (ţigle, plãci diverse);

Astereala o podinã de scânduri, cu sau fãrã interspaţii de 1 2 cm,ca suport al învelitorilor neportante (carton, asfaltat, tablã etc.);