Apariția și Dezvoltarea Statisticii în România

Demersul cunoasterii complexitatii fenomenelor si proceselor economico-sociale pe plan national si international la nivel micro si macroeconomic impune,în mod cert, participarea tuturor stiintelor printre care si statistica. În majoritatea cazurilor,privita ca o stiinta de granita,este indispensabila pentru cuantificarea si cunoasterea în profunzime a fenomenelor din toate domeniile de activitate,conceptele sale fiind necesare limbajului omului modern în economia de piata.

Într-o lume ce pare a fi din ce în ce mai contopita de date statistice,informatia de calitate înseamna,de cele mai multe ori,indicatori de sinteza obtinuti prin metode statistice.

Statistica a aparut din nevoia reala de a cunoaste,în expresie numerica,o serie de activitati,fenomene si procese social-economice.

Evidentierea lor dateaza din cele mai vechi timpuri ale dezvoltarii societatii omenesti,o data cu inventarea scrisului,a folosirii uneltelor de munca mai productive si s-a perfectionat în deplina concordanta cu progresul economico-social.

Asadar,de le evidenta primitiva a primelor comunitati omenesti pâna la sistemul informational de astazi,a fost un drum lung în care cunoasterea statistica a îmbracat diferite forme în functie de gradul de dezvoltare a fortelor de productie,de modul de organizare a societatii si de necesitatile practicii sociale.

Aparitia proprietatii private asupra mijloacelor de productie si a formatiunilor statale sclavagiste a impus tinerea unor evidente,a numarului populatiei si a activitatilor productive,cu scopul de a stabili numarul persoanelor impozabile,averile,cantitatea de hrana etc.

Aparitia statelor feudale a dus la o dezvoltare continua si mai complexa a evidentei.Rezumînd constatarea la care se ajunge în urma unui periplu istoric,aproximativ în aceeasi epoca,a doua jumatate a secolului XVII,apar doua curente de gândire,unul în Anglia si altul în Germania,care au un element esential comun si anume preocuparea pentru a construi un corp de cunostinte pozitive asupra societatii,dar care se deosebesc destul de mult mai ales prin mijloacele utilizate în atingerea scopului propus.

Diferenta dintre abordarea germana si cea engleza consta în aceea ca prima îsi propune în termeni mult mai clari sa se constituie ca o stiinta asupra statului,aplecându-se asupra trasaturilor caracteristice ale acestuia.Aceasta viziune globalizanta avea drept finalitate sa puna la îndemâna principiilor,instrumente eficace de conducere.

Preocuparile care se constituie în izvorul englez al statisticii formeaza curentul ce ar putea fi intitulat ¨abordarea cantitativa engleza¨,mai bine cunoscut sub numele de ¨aritmetica politica¨,dupa cum a botezat William Petty noua disciplina sociala,nascuta în 1662,atunci când John Graunt,un burghez cu procupari stiintifice în timpul liber,a publicat un articol despre ceea ce azi s-ar numi ¨fenomenele demografice¨ din Londra.Graunt este considerat în unanimitate parintele demografiei si multa lume îi atribuie meritul initierii statisticii,dat fiind ca cele doua discipline s-au nascut simultan,fiind la început,indistincte.

Lucrarea lui Graunt avea doua elemente deosebite de interes,care au facut ca ideile sale sa fie preluate rapid de catre ¨profesionistii¨ stiintei.E vorba,pe de o parte,de faptul ca analiza datelor despre evenimentele demografice,în speta cele referitoare la decese,arata o neasteptata constanta si regularitate,ceea ce sugereaza posibilitatea gasirii unor legi în domeniul vietii sociale,de consistenta apropiata celor din stiintele naturii.În al doilea rând,prin forma de prezentare si de prelucrare a informatiilor culese din acele celebre liste afisate pe usile bisericilor,cuprinzând evenimentele demografice petrecute în parohia respectiva,în cursul unei saptamâni,el a inventat o buna parte din instrumentele de lucru ale statisticii,capitol care a fost apoi continuu perfectionat.

Construita pe informatia de tip social,statistica a fost considerata,de la început si pâna la finele secolului XIX,o stiinta sociala,abia multiplele aplicatii în alte domenii (biologia,genetica,fizica etc),initiale în acea perioada,au aratat cu claritate ca simbioza statistica-demografie a fost un accident istoric,explicabil,poate,prin circumstantele producerii lui,dar nu prin esenta celor doua discipline.

Este evident ca demografia nu poate sa se constituie ca stiinta fara instrumentarul statistic,însa statistica poate sa-si forjeze aparatul prin aplicatii în alte domenii.

În secolele XVI si XVII se elaboreaza un mare numar de lucrari între care si stralucita monografie de talie europeana a lui Dimitrie Cantemir ¨Descriptio Moldaviae¨,aparuta în anul 1716.Aceasta monografie reprezinta o contributie româneasca importanta la dezvoltarea statisticii,pe plan geografic,politic,economic,social si cultural,care s-a impus în mod deosebit în fata contemporanilor si a urmasilor si i-a atras autorului faima de savant român de renume european în domeniul statisticii descriptive.