Contabilitatea și raportarea grupurilor de societăți într-o economie circulară

Introducere

Strategiile de concentare economică pe care societățile le adoptă pentru a-și păstra și

consolida poziția pe piață au determinat apariția anumitor tipuri și structuri specific societăților de grup.

Grupul se manifestă ca o entitate economică în primul rând, formată dintr-un ansamblu de societăți, fiecare cu o personalitate juridică proprie, unite prin diverse legături, în virtutea căreia una dintre ele deține unitatea de decizie și exercită o influență sau control asupra celorlalte dominându-le.

Noțiunea de grup îmbracă o formă extinsă și o formă restrânsă. În forma extinsă un grup este format dintr-un lider de grup (societatea mamă) și filiale sau după caz, asocieri în participație și întreprinderi asociate. În forma restrânsă un grup este format din societatea mamă și filialele sale.

Societățile de grup de tip financiar iau naștere în principal prin achiziția de titluri, în scopul preluării controlului asupra activității societăților achiziționate.

Structura de grup care se construiește pe acest tip de relație de tip financiar, poate fi definită ca un ansamblu de societăți comerciale independente juridic, dominate de o societate mamă care își exercită asupra societăților dominante influența, controlând direct sau indirect activitatea acestora, manifestându-și totodată unitatea de decizie.

Doar grupurile financiare sunt recunoscute în mod explicit de norme. Acestea se bazează pe controlul generat de deținerea de acțiuni și se caracterizează prin existența unei societăți-mamă, obligată să întocmească și să publice situații financiare consolidate.

Întocmirea și prezentarea conturilor consolidate se realizează la aceeași dată ca și conturile anuale individuale ale societății mamă. Există, însă posibilitatea ca grupul să prezinte situațiile sale consolidate la o altă dată decât cea a conturilor anuale ale societății-mamă.

Pentru a se asigura egalitatea de tratament între categoriile de asociați, grupul este obligat la furnizarea de informații, adică tocmai la publicarea de situații financiare consolidate certificate de către un auditor.

I. Aspecte privind grupurile de societăți

În economia modernă, adesea se formează grupuri de societăți cu interese comune și cu centru de comandă, chiar dacă întreprinderile respective sunt independente, din punct de vedere juridic.

Întreprinderea - în măsura în care încearcă să fie, pe de o parte, mai puțin vulnerabilă și, pe de altă parte, mai performantă - are tendința naturală de a se supune procesului de concentrare.

Procesul de concentrare, industrială și financiară, se poate realiza prin modalități economice, juridice și financiare diferite, dar, de cele mai multe ori, complementare.

Grupul de societăți reprezintă ansamblul constituit din două sau mai multe societăți, fiecare cu propria personalitate juridică, unite prin legături în temeiul cărora una dintre ele - societatea dominantă, le domină pe celelalte făcând să se manifeste o unitate de decizie.

Apariția grupurilor poate avea loc ca urmare a unor operațiuni precum:

- achiziția de acțiuni sau părți sociale emise de diferite întreprinderi de către o firmă

care devine societate mamă;

- înființarea de societăți ca asociat sau acționar majoritar sau unic;

- încheierea de acorduri de asociere cu alte întreprinderi.

Preluarea controlului asupra unor întreprinderi care devin apoi filiale este o componentă a politicii de creștere externă a unor grupuri.

În procesul de concentrare care conduce la formarea grupurilor, accentul cade pe

dimensiunea economică și mai puțin pe aspectele juridice izvorând din dreptul de

proprietate. Ceea ce contează la nivelul grupurilor este, în primul rând, unitatea puterii de decizie de care se fondează acest tip de entitate.

Concentrarea economică, globalizarea piețelor, existența și dezvoltarea piețelor financiare cât și condițiile de acces la piețele internaționale au determinat necesitatea dezvoltării societăților ca ansambluri stabile și durabile alcătuite din structuri associative legate juridic. Societatea, indiferent de tip, dimensiune și capacitate este supusă adaptării și dezvoltării.

Prin noțiune de grup se înțelege un ansamblu de societăți comerciale compus dintr-o societate-mamă, filialele sale și entități în care societatea-mamă sau filialele sale dețin o participare, precum și societățile comerciale legate una de alta printr-o relație care face necesară consolidarea conturilor și consolidarea raportului anual.

Doar grupurile financiare sunt recunoscute în mod explicit de norme. Acestea se bazează pe controlul generat de deținerea de acțiuni și se caracterizează prin existența unei societăți-mamă, obligată să întocmească și să publice situații financiare consolidate.