Diagnostic financiar contabil pe baza contului de profit și pierdere

CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI FINANCIAR CONTABIL PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

Din contul de profit si pierdere prezentat in tabelul 1, veniturile, cheltuielile si fluxul de rezultate pe tipuri de activitati sunt sintetizate in tabelul 2, din care se desprind urmatoarele concluzii:

- Rezultatul din exploatare (profit) a crescut cu 54,49% ca urmare a cresterii veniturilor din exploatare si a cheltuielilor cu exploatarea

- Rezultatul financiar a evoluat de la profit la pierdere ca urmare a reducerii veniturilor financiare cu 47% si a cresterii cheltuielilor financiare cu aproximativ 52%;

- Rezultatul curent a crescut cu aproximativ 34,6% intrucat veniturile curente au fost diminuate de scaderea veniturilor financiare, iar cheltuielile curente au crescut

- Rezultatul brut a inregistrat aceeasi modificare ca rezultatul curent nemaifiind modificat de incidenta elementelor extraordinare;

- Rezultatul net a crescut cu 48,2 % prin cresterea profitului brut cu aproximativ 34,6% si ca urmare a reducerii impozitului pe profit cu aproximativ 18,5%.

Din tabelul 3 se constata următoarele:

- Toate soldurile intermediare de gestiune privind exploatarea, dar ritmurile de creștere au fost diferite din cauza decalajelor dintre dinamica elementelor luate în calcul, astfel:

- Cifra de afaceri a crescut cu 32,4 % prin creșterea productivității vandute cu 32,1 % si reducerea vanzarilor cu aproximativ 10 %;

- Cresterea marjei comerciale cu 54,4 % a fost consecința reducerii cheltuielilor prin marfuri cu 68,6 %, reducere mai mare care a compensat reducerea vanzarilor marfuriloe cu aproximativ 10 %;

- Creste productivitatea exercitiului cu 20,3 % a fost consecinta cresterii productiei vandute cu 20%, si productiei in curs de executie cu aproximativ 48,5 %.

- Dinamicile diferentiale ale soldurilor intermediare de gestiune, reflecta aspecte pozitive privind cresterea productivitatii vandute;

- Cresterea mai accentuata a valorii adaugate comparativ cu cifra de afaceri si a productiei exercitiului favorizeaza majoritatea puterii economice astfel incat in comparatie cu cresterea veniturilor si a investitiilor in imobilizari.

Din datele tabelului 4 se desprind urmatoarele concluzii:

- Ca urmare a cresterii valorii adaugate care a stat la baza calculului soldurilor intermediare de gestiune caracteristice performantei financiare , toate rezultatele au inregistrat cresteri;

- Excedentul brut din exploatare a crescut in ritm suăerior valorii adaugate ca urmare a cresterii mai lente a cheltuielilor cu personalul si a altor impozite si taxe;

- Cresterea excedentului brut din exploatare a avut ca efect majorarea rezultatului din exploatare prin cresterea altor venituri din exploatare prin deducerea a ajustarilor de valoare privind imobilizari corporale si necorporale a ajustarilor activelor circulante, aprovizioanleor si a altor cheltuieli de exploatare;

- Rezultatul financiar, profitul in exercitiul precedent si pierdere in exercitiul curent a fost consecinta reducerii veniturilor financiare si a cresterii cheltuielilor financiare;

- Pe fondul cresterii rezultatului din exploatare in ritm superior reducerii rezultatului financiar, s-a inregistrat cresterea rezultatului curent;

- Lipsa rezultatului extraordinar a permis egalitatea rezultatului curent brut a carei crestere s-a datorat cresterii mai rapide a veniturilor totale comparativ cu cheltuielile totale;

- Efectul cresterii rezultatului breut in conditiile reducerii impozitului pe profit s-a concretizat in majorarea rezultatului net contabil al exercitiului cu efecte benefice factorilor de productie.

Tabelul 5 presupune:

- Metoda fluxurilor pornind de la excendentul brut din exploatare pune in evidenta originea capacitatii de autofinantare corectand excedentul brut din exploatare cu veniturile si cheltuielile care sunt la originea fluxurilor de trezorerie

- Intre excedentul brut din exploatare si capital exista asemanarea ca ambele reprezinta fluxuri potentiale si deosebirea ca excedentul brut din exploatare caracterizeaza fluxurile care provin numai din activitatea curenta iar capitalul reprezinta fluxurile din intreaga activitate.

- Metoda analitica porneste de la rezultatul net si este mai des utilizata in practica, fiind simpla si rapida , care nu explica origine capacitatii de autofinantare si ansamblul fluxurilor de trezorerie dar informeaza asupra utilizarii acesteia pentru acoperirea pierderii probabile si a riscurilor ; remunerarea capitalurilor proprii este frecvent folosit intrucat este mai facila si permite conactare capacitatii de autofinantare cu rezultatul net, ceea ce intereseaza in primul rand pe fiecare investitor;