Metoda target costing

Target Costing sau costul-tinta(TC)

Costul-tinta sau costul obiectiv reprezinta un concept de gestiune a costurilor, dezvoltat si utilizat de intreprinderile japoneze inca din anii ’70.Face parte dintr-o abordare globala a managementului nascut in Japonia, fiind utilizat mai ales in industria de automobile.

In anii 1950, managementul japonez era slab dezvoltat, avand tot mai multe vizite de studiu in SUA.Intr-un raport din 1955,efectuat in urma unei vizite,se mentioneaza ca s-a descoperit la o firma din Texas un sistem cost-tinta, calculat ca pret minus profit, urmat de stabilirea de standarde pe fiecare sectie. Acesta este un sistem standard-cost.In controlul bugetar,se analizeaza diferenta dintre costul-tinta si costul anual(fara a se fixa un cost standard).In cadrul acestor doua tipuri de cost-tinta(cel bugetar si cel ce implica fixarea de costuri standard,acesta din urma fiind denumit TC traditional) controlul se exercita prin feedback.Japonezii au rafinat aceste concepte in special in perioadele de criza din anii ’70,inventand metode de reducere a costului si crestere a calitatii (just-in-time,kanban),actionand printr-un demers proactive.Acesta reprezinta principala diferenta dintre TC traditional si TC japonez.

In definirea conceptului de target costing pornim de la opiniile a doi autori japonezi si o opinie a unuia american:

• Sakurai(1989): costul-tinta este un instrument de gestiune a costurilor care permite reducerea costului total al unui produs pe intreg ciclul sau de viata,datorita departamentelor productie, cercetare-dezvoltare, marketing, contabilitate ;

• Tanaka(1991) descrie astfel sistemul de cost de la Toyota: el nu reprezinta o metoda de inginerie utilizata pentru o mai buna estimare a costului,ci o activitate strans legata de calitatea totala a procesului si o parte a demersului global de imbunatatire a functiilor si calitatii unui produs parallel cu reducerea costului;

• Cooper(1992) arata ca obiectivul de cost-tinta consta in identificarea costului de productie al unui produs, astfel incat, odata vandut, acesta sa genereze marja asteptata.

La baza acestui concept au stat urmatoarele schimbari majore:

- necesitatea de a produce serii mai mici, pentru a raspunde mai bine nevoilor pietei;

- introducerea noilor metode de organizare a productiei(cum este Just-In-Time);

- introducerea unor tehnologii noi bazate pe automatizare(de exemplu,sistemele CIM Computer-Integrated Manufacturing Systems).

Obiectivele TC sunt:

- orinteaza intreprinderea si gestiunea sa pe piata;

- asigura o gestiune dinamica a costurior;

- sustine gestiunea costurilor in faza de conceptie printr-o legatura strategica intre departamentul de cercetare-dezvoltare si piata;

- aduce ameliorari in termeni de motivare a personalului(autocontrol, responsabilitate individuala,incitare).

In Japonia, adaptarea metodelor de analiza a costurilor s-a facut punandu-le in legatura cu un management al resurselor umane mai participativ. De altfel, intreprinderile japoneze au dezvoltat sinergiile interne intre diferitele functiuni. In acest context,s-a dezvoltat cu rezultate probante,o noua logica industriala.

Transpunerea acestui management novator in tarile europene este posibila,cu conditia de a nu-l reduce la aspecte tehnice.Aceasta inseamna ca nu este suficienta aplicarea noilor instrumente, mai adaptate contextului industrial actual. Este necesara, in egala masura, asocierea la aceste inovatii tehnice a noii practice manageriale,care mizeaza mai mult pe cooperarea intre diferitele functiuni, pe incurajarea initiativelor, pe comportamentul si implicarea membrilor participanti din intreprindere.

Costurile reale ale produsului depinde de deciziile luate in momentul conceptiei.De aceea,viziunea asupra costului produsului trebuie sa o integreze pe cea de cost pe parcursul vietii.Ameliorarea costului prin just-in-time sau calitatea totala au generat castiguri de productivitate, insa potentialul ramas este redus, cautandu-se, asadar, posibilitati de crestere a performantei in amontele ciclului de viata.

Descrierea metodei Target Costing

Principiile de baza ale metodei Target Costing sunt urmatoarele:

- calculul si analiza costurilor se face pe produs.Fiecare produs constituie legatura naturala intre piata si intreprindere,constituind,pentru aceasta,sursa ei de profit;

- calculul si analiza costurilor se realizeaza pe durata ciclului de viata a produsului.Costul-tinta opereaza, in principal, chiar de la conceptia produsului si poate fi revizuit in cursul diferitelor etape ale ciclului de viata al produsului.Metoda costurilor-tinta se bazeaza pe constatarea ca in medie 80% din costurile unui produs sunt angajate chiar de la conceptia sa. Din acel moment,marjele realizate pe produs,in timpul duratei sale de viata,sunt in principal legate de stapanirea costurilor din faza de studio,de proiect. Posibilitatile de a exercita o influenta notabila asupra costurilor se diminueaza mult,dupa depasirea fazelor de cercetare-dezvoltare a produselor. Orice stapanire a costurilor nu poate fi operata in mod valabil decat in amontele productiei,prin respectarea obiectivelor de costuri determinate cel mai devreme posibil.Factorul timp este deci a doua dimensiune luata in considerare de metoda costurilor-tinta.