Riscuri Eterogenitate

1.Introducere - Despre indicatorii tendinţei centrale în sistemele de indicatori statistici contabili sau financiari

Utilizarea nivelului absolut al fenomenului în sisteme de indicatori statistici contabili sau financiari, respectiv la numărătorul şi numitorul unui indicator contabil sau financiar, construit ca raport sau indice statistic, conduce uneori la informaţii cu oscilaţii sau componente aleatoare deformante. Media, ca tip optim de valoare totalizatoare, atât a numărătorului cât şi a numitorului, este cea mai puţin schimbătoare în timp sau în urma unor extrageri de eşantioane, altfel spus cea mai puţin volatilă din acest punct de vedere. Indicatorii statistici financiari medii, în calitatea lor de indicatori derivaţi evoluaţi, sunt expresii numerice sintetizatoare, maxim condensatoare sau concentrative de date statistice individuale ale unui fenomen contabil sau financiar, expresii care evidenţiază ceea ce este esenţial, tipic, central şi reprezentativ într-o suită de date contabile şi financiare din punct de vedere al unei variabile semnificative în analizele patrimoniale sau de pe pieţe financiare specifice. Principala clasificare a indicatorilor medii este aceea legată de procedura de determinare, după care se disting, indicatori medii de nivel estimaţi printr-un algoritm de calcul preponderent de substituţie, bazat pe o proprietate specifică ansamblului de date sau informaţii contabile şi financiare şi indicatori medii poziţionali sau rezultaţi din procese determinant de localizare.

2. Indicatori medii, mediali şi modali în universul contabil şi financiar

Indicatorul financiar construit ca valoare medie este rezultat dintr-un algoritm de substituire bazat pe o proprietate specifică sau valoarea substitut, cu care dacă s-ar înlocui toate valorile individuale ale şirului unităţilor statistice sau variantele unei repartiţii de frecvenţe ce grupează populaţia studiată, nu se va modifica suma tuturor valorilor şirului unităţilor statistice sau variantelor repartiţiei de frecvenţe specifice.

RELAŢIA DE CALCUL A MEDIEI ARITMETICE

A. simple B. ponderate C. exprimate prin frecvenţe relative D. variabilă alternativă

prin coeficienţi în procente

Sursa: G.,Săvoiu, R., Grigorescu, Statistică financiară. Ed. Independenţa Economicǎ,Piteşti, 2004, pag. 59

Dintre proprietăţile acestui indicator al tendinţei centrale considerat şi în practica de tip contabil şi financiar, unul esenţial (de la salariul mediu, la dividend mediu, de la profitul mediu sau vânzarea medie la numărul mediu al salariaţilor sau amortizarea medie etc.), pentru verificările majore cele mai importante rămân faptul că media este o valoare unică, o valoare internă ( x min < < xmax) şi că ea oscilează în jurul variantei (x)i cu frecvenţa maximǎ (ni max )

Cea mai simplă verificare a ei este dată însă de o altă proprietate a acesteia si anume că întotdeauna suma abaterilor individuale de la medie rămâne egală cu zero ( = 0 sau = 0) şi respectiv că aceaşi sumă a abaterilor dar ridicate la pătrat reprezintă o valoare minimă ( = minim sau = minim).

Modul sau valoarea dominantă a repartiţiilor de frecvenţe, reprezintă acea variantă (xi) care se întâlneşte cel mai des sau posedă frecvenţa de apariţie maximă (ni maxim). Deşi modul este dominant în gândirea umană de exemplu ca principiu al memorării, în statistică multe serii de date sunt fie fără mod sau amodale, fie deţin mai mult de o valoare modală ceea ce scade capacitatea de interpretare globală a acestei valori, indicatorii tendinţei centrale trebuind să fie valori unice. Estimarea valorii modale conduce fie la o valoare Xi cu ni maxim fie la o soluţie de interpolare valorică pentru serii de intervale egale sau neegale: .