Extras din referat
Corupția este un aspect mondial care se identifică la toate nivelurile societății și în toate domeniile de activitate. Aceasta are un caracter relativ din punct de vedere social, ceea ce într-o societate poate constitui act de corupție, în alta poate fi acceptat și permis. Din acest considerent, actele de corupție nu pot fi universal valabile, ci vor fi diferite de la o societate la alta. Cu toate aceste considerente, în ultimii ani acest fenomen a devenit tot mai îngrijorător și mai greu de controlat, el dezvoltându-se în permanență. Putem afirma cu părere de rău că nu mai există domeniu de activitate în care să nu existe corupție.
Corupția, ca fenomen social, a atras atenția spre studiul ei încă din antichitate. Conform Dicționarului Limbii Române, cuvântul "corupție" derivă din latinescul "coruptio- onis" și evidențiază starea de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie .
În materia dreptului penal, termenul definește un anumit comportament a funcționarului care își comercializează, își vinde atributele funcției și încrederea acordată de societate, primind în schimb bani ori alte foloase.
În prezent, majoritatea persoanelor sunt de părere că fenomenul corupției reprezintă cea mai gravă problemă cu care se confruntă țara noastră. Acesta a început să ia amploare o dată cu revoluția din 1989, când transformările economio-sociale au adus un dezechilibru între nevoile indivizilor și posibilitățile acestora de a le satisface. Astfel, creșterea prețurilor, starea de nesiguranță, dificultatea de a găsi un loc de muncă sau o locuință etc, au condus la adoptarea de practici ilegitime pentru satisfacerea nevoilor.
Astfel, anual, în lume, prin acte de corupție se fură 2600 miliarde de dolari, așa cum rezultă dintr-un raport al ONU din 2017. Și, tot anual, la nivel mondial, alte 1000 miliarde dolari sunt date drept mită. În total, 3600 miliarde dolari. La nivelul UE, conform statisticilor, corupția costă între 179 și 990 de miliarde de euro pe an .
În România, corupția s-a propagat în toate domeniile și în toate ramurile de activități. Putem identifica mai multe tipuri de corupție și anume:
- corupție economică (constă în acțiunile ilicite ale agenților economici sau ale unor persoane participante, precum: fraudă în gestiune, înșelăciune, abuzul de putere, falsuri în acte etc);
- corupție profesională (face referire la acțiunile imorale și ilegale ale funcționarilor publici sau ale altor salariați care își îndeplinesc atribuțiile de serviciu în mod preferențial sau condiționat);
- corupție politică (constă în utilizarea influenței și a puterii de către oamenii politici în scopuri personale). Tocmai din acest motiv sunt tot mai multe forme și dimensiuni ale corupției.
De asemenea, putem aminti și de dimensiunile pe care le are acest fenomen: dimensiunea statistică (înregistrarea infracțiunilor de corupție pentru a măsura amploarea fenomenului), dimensiunea normativă (legislația existentă privind corupția), dimensiunea sociologică (conține informații privind cauzele corupției și modalitățile de prevenire), dimensiunea psihologică (conține informații privind profilul psihologic al indivizilor care participă la acte de corupție), dimensiunea economică (constă în evaluarea și estimarea costurilor sociale și economice ale actelor de corupție) și dimensiunea prospectivă (conține date privind evoluția fenomenului) .
Cele mai caracteristice efecte negative privind corupția din România, sunt: polarizarea drastică a societății românești, prin îmbogățirea ilicită și excesivă a persoanelor corupte și aducerea în stare de sărăcie cruntă a unei mari părți din populația țării; creșterea fenomenelor de criminalitate în societate și amplificarea economiei subterane (corupție și infracțiuni legate de corupție cum ar fi: fraude financiare cu fonduri naționale și europene, delapidare, evaziune fiscală, contrabandă, trafic de droguri și de persoane, spălarea banilor, criminalitate organizată, etc.) și consolidarea lipsei de încredere a populației în liderii politici și instituțiile statului.
Bibliografie
1. D. Ioan, D. Banciu, S.M. Rădulescu, ,,Corupția în România. Actualitate și percepție socială”, Editura Lumina Lex, București, 2005.
2. D. Baciu, S. M. Rădulescu, V. Teodorescu, ,,Tendințe actuale ale crimei și criminalității în România”, București, Ed. Lumina Lex, 2002.
3. Liviu R., Gyula G. ,,Corupția În România, O Problemă De Nerezolvat?”,Revista Transilvană de Științe, Cluj 2010.
4. Samuel P. Huntington, ,,Political Order in Changing Societes”, Ed. Yale University Press, 1968.
5. Oana Roxana I. ,,Dreptul românesc la 100 de ani de la Marea Unire. Dimensiuni și tendințe”, Ed. Hamangiu, București, 2018.
6. Nelu NIȚĂ. ,,Efectele și consecințele corupției în România contemporană”, Ed. Acta Universitatis George Bacovia, 2019.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Coruptie si politica in Romania contemporana.docx