Adopția

ADOPŢIA

I. DEFINIŢIE

Adopţia este operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului. Prin adopţie, copilul care este lipsit de părinţi sau de o îngrijire corespunzătoare este primit în familia adoptatorilor, unde urmează a fi crescut ca şi un copil firesc al acestora.

Procedura adopţiei trebuie să respecte în mod obligatoriu următoarele principii:

a) principiul interesului superior al copilului;

b) principiul creşterii şi educării copilului într-un mediu familial;

c) principiul continuităţii în educarea copilului, ţinându-se seama de originea sa etnică,

culturală şi religioasă;

d) principiul celerităţii în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopţiei;

II. CONDIŢIILE DE FOND ALE ADOPŢIEI

1. Consimţământul la adopţie. Persoanele care trebuie să consimtă la adopţie sunt

următoarele:

a) Consimţământul părinţilor fireşti ai celui ce urmează a fi adoptat. Părinţii fireşti ai copilului trebuie să consimtă la adopţie în mod liber, necondiţionat, şi numai după ce au fost informaţi în mod corespunzător asupra consecinţelor adopţiei, în special asupra încetării legăturilor de rudenie ale copilului. Direcţia în a cărei rază teritorială locuiesc părinţii fireşti este obligată să asigure consilierea şi informarea acestora înaintea exprimării de către aceştia a consimţământului la adopţie şi să întocmească un raport în acest sens.Consimţământul la adopţie al părinţilor fireşti ai copilului poate fi dat numai după trecerea unui termen de 60 de zile de la data naşterii copilului înscrisă în certificatul de naştere.Părintele firesc poate revoca consimţământul în termen de 30 de zile de la data exprimării lui în condiţiile legii. În cazul adopţiei copilului şi de către soţul adoptatorului, consimţământul trebuie exprimat de către soţul care este deja părinte adoptator al copilului.

Părintele sau părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti păstrează dreptul de a consimţi la adopţia copilului. Consimţământul reprezentantului legal este obligatoriu. Dacă unul dintre părinţii fireşti este decedat, necunoscut, declarat, în condiţiile legii, mort sau dispărut, pus sub interdicţie, precum şi dacă se află, din orice împrejurare, în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa, consimţământul celuilalt părinte este suficient.

Consimţământul părinţilor fireşti ai copilului nu este necesar dacă ambii părinţi se găsesc în oricare dintre următoarele situaţii: sunt decedaţi; sunt necunoscuţi; sunt declaraţi, în condiţiile legii, morţi sau dispăruţi, sunt puşi sub interdicţie; se află, din orice împrejurare, în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa.

Consimţământul părinţilor fireşti se dă în faţa instanţei, o dată cu soluţionarea cererii de deschidere a procedurii adopţiei. În cazul adopţiei copilului şi de către soţul adoptatorului, consimţământul părintelui firesc se dă în faţa instanţei judecătoreşti odată cu soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei.

În mod excepţional, în cazul copilului abandonat, instanţa de tutelă poate trece peste refuzul părinţilor fireşti sau al tutorelui de a consimţi la adopţie, dacă se dovedeşte, cu orice mijloc de probă, că acesta este abuziv şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul copilului, ţinând seama şi de consimţământul acestuia, dat în condiţiile legii.

b) Consimţământul copilului care urmează a fi adoptat. Dacă cel care urmează a fi adoptat a împlinit vârsta de 10 ani se cere, pentru adopţie, şi consimţământul său.Anterior exprimării consimţământului, direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază copilul care a împlinit vârsta de 10 ani îl va sfătui şi informa pe acesta, ţinând seama de vârsta şi de maturitatea sa, în special asupra consecinţelor adopţiei şi ale consimţământului său la adopţie, şi va întocmi un raport în acest sens.