Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Ideea restructurării mecanismului de Control stabilit de Convenţie pentru a menţine şi întări eficacitatea aparării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale prevăzute de aceasta în sensul constituirii unui singur organ, cu caracter permanent a fost evocata în Rezolutia nr. 1 adoptata de Conferinţa ministerială europeană asupra drepturilor omului (Viena, martie 1985), în Recomandarea nr. 1194 adoptată de Adunarea parlamentară a Consiliului Europei (octombrie 1992) şi în Declaraţia şefilor de stat şi de guvem ai statelor membre ale Consiliului Europei de la Viena, din octombrie 1993

Prin Protocolul adiţional nr. 11, încheiat la Strasbourg 1994, s-a constituit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare denumită Curtea), jurisdicţie internaţională permanentă.

1. Compunerea Curţii

Curtea se compune dintr-un numär de judecatori egal cu cel al părţilor contractante, care îi exercită mandatul cu titlu individual. Ei sunt aleşi de Adunarea Parlamentară, în numele înaltelor părţi contractante, dintre candidaţii propuşi de acestea, pe o durată de 6 ani, cu posibilitatea realegerii. O data la 3 ani are loc o reînnoire a mandatelor unei jumătăţi din judecători. Mandatul poate înceta şi la data la care judecătorul în cauză împlineşte vârsta de 70 de ani. Fiecare stat parte la Convenţie (care este şi membru al Consiliului Europei — 47 în prezent) are dreptul la un loc de judecător în cadrul Curţii (articolul 20 din Convenţie).

Judecătorii trebuie să aibă cea mai înaltă reputaţie morală şi să întrunească condiţiile pentru exercitarea unor înalte funcţii judiciare sau să fie jurişti cu competenţă recunoscută. In cursul mandatului sunt complet independenţi şi nu pot exercita activităţi incompatibile cu acest statut. Judecătorii aleg preşedintele, unul sau doi vicepreşedinţi şi doi preşedinţi de secţii. Există în instituţia judecătorului ad hoc, care înlocuieşte judecătorul ales în numele statului pârât, dacă acesta este incompatibil Intr-un anumit dosar (de exemplu, el sau o rudă a sa sau afin a fost implicat în dosar la nivel naţional, într-o calitate anterioară). Structura administrativă internă a Curţii Europene este compusă din Adunarea Plenară şi secţii. Fucţiile de conducere ale acestor formaţiuni administrative sunt preşedintele Curţii, unul sau doi vicepreşedinţi ai Curţii şi preşedinţii secţiilor.

Adunarea plenară, alcatuită din totalitatea judecătoribor aleşi, are următoarele atribuţii: alege preşedintele şi viepreşedintii Curţii, constituie secţiile, alege preşedinţii secţiilor, adoptă regulamentul Curţii şi decide revocarea judecătorilor.

Președinte1e Curţii, ales pentru un mandat de trei ani reeligibil, prin scrutin secret, cu majoritatea absolut a judecătorilor aleşi prezenţi, reprezintă Curtea şi asigură relaţiile acesteia cu Consiliul Europei. El prezidează Adunarea plenară, şedinţele Marii Camere şi ale colegiului Marii Camere. Vicepreşedintele san vicepreşedinţii sunt aleşi pentru un mandat de trei ani reeligibil, prin scrutin secret cu majoritatea absolută a judecătorilor aleşi prezenţi. El sau ei îl asistă pe preşedinte şi îl înlocuiesc în caz de împiedicare sau vacanţă a preşedinţiei şi sunt şi preşedinţi de secţii. Secţtiile, actualmente în număr de cinci, reprezintă formaţiuni administrative ale Curţii. Compoziţia lor se modifică o dată la 3 ani; structura secţiilor trebuie să fie echilibrată geografic, din punctul de vedere al reprezentării sistemelor juridice şi ai reprezentării pe sexe. Fiecare secţie are un preşedinte, doi dintre cei cinci preşedinţi de secţii find şi vicepreşedinţi ai Curţii

Preşedintii de secţii sunt aleşi de Adunarea plenară pentru un mandat de trei ani reeligibil. Ei prezidează şedinţele secţiei şi ale camerei din care fac parte. In activitatea sa, Curtea este asistată de Grefă. Grefa este condusă de Grefierul Curţii, ales prin vot secret, cu majoritate absolută, de Adunarea plenară, dintre candidaţi care se bucură de o înaltă consideraţie morală şi posedă cunoştinţele juridice, administrative şi lingvistice necesare pentru îndeplinirea funcţei de grefier. Alegerea Grefierului are loc pentru o perioadă de cinci ani, cu posibilitatea realegerii. Grefierul Curţii este secondat în activitatea sa de doi Grefieri adjuncţi, aleşi după aceeaşi procedură ca şi Grefierul. Grefierul Curţii are în grijă arhiva Curţii şi serveşte de intermediar al acestei instanţe în privinţa corespondenţei referitoare la plângeri şi comunicarea acestora către state. Din punct de vedere organizatoric, Grefa se compune din grefe de secţie, în număr egal în numărul secţiilor Curţii, fiecare dintre aceste grefe find condusă de un grefier de secţie.