Cuprins
- 1. Normele juridice în cadrul normelor sociale 3
- 2. Noțiunea și trăsăturile definitorii ale normelor juridice 4
- 3. Structura normei juridice 7
- 3.1. Structura logico-juridică a normei 7
- 3.2. Structura tehnico-juridică 11
- 4. Clasificarea normei juridice 12
- 5. Acțiunea actului juridic 14
- 6. Concluzii 15
- BIBLIOGRAFIE 17
Extras din referat
1. Normele juridice în cadrul normelor sociale
Relațiile sociale dintre indivizi presupun existența unor norme de comportament în societate care statornicesc conduita pe care ei trebuie să o urmeze. Conduita individului în cadrul social suportă, simultan, acțiunea mai multor categorii de norme. Termenul de ,,normă” desemnează o regulă generală, o unitate de măsură, un standard comportamental stabilit de oameni pe baza unei experiențe de viață și care reprezintă un îndreptar pentru activitatea umană. Normele sunt foarte diferite, ele rezultă din confruntarea omului cu legile naturii sau din interacțiunea comportamentelor indivizilor. Normele sociale sunt de diferite feluri: norme tehnice (reglementează conduita umană în procesul de producție), norme morale (recomandă indivizilor conduite pozitive în raport cu valorile morale), normele organizațiilor sociale (aplicabile membrilor acestora sau celor care aspiră să devină membrii), normele cutumiare (norme obișnuielnice apărute spontan în urma unei îndelungate experiențe umane și aplicabile într-o sferă redusă a vieții sociale) și normele juridice. Atunci când normele sociale coexistă în cadrul unei societăți, între ele există o legătură strânsă și intercondiționată, explicabilă datorită trăsăturilor lor comune: ele reflectă condițiile social - economice ale epocii în care acționează dispozițiile lor, sunt coordonate, au un caracter general și impersonal, prin intermediul lor se prescriu acțiuni obligatorii permise sau interzise, prin acțiunea lor se urmărește încurajarea prin stimulente a comportamentelor prescrise și tragerea la răspundere a celor care se abat de la prevederile lor.
Norma juridică este celula de bază a dreptului, este sistemul juridic elementar, dar și obiectul de cercetare a științei dreptului în general și a teoriei și filosofie dreptului. Normele juridice determină existența sistemului dreptului obiectiv (pozitiv). În conținutul oricărei norme juridice este reprezentată percepția legiuitorului cu referire la conduita posibilă a subiectelor participante la relațiile sociale. Scopul normelor juridice, ca și al tuturor normelor sociale, este consolidarea relațiilor sociale în jurul valorilor general - umane recunoscute de stat. Locul normelor juridice între normele sociale rezultă din poziția pe care dreptul o ocupă în societate și din influența pe care o exercită asupra comportamentului uman. Astfel, norma juridică reprezintă un model de comportament în societate. Pe lângă regulile de conduită, normele juridice conțin și alte prevederi cu referire la unele definiții, principii de drept, explicarea unor termeni, organizarea unor instituții sau organe ale statului. În principiu, normele juridice conțin ceea ce trebuie să îndeplinească un anumit subiect de drept ori ceea ce el este îndreptățit să facă sau ceea ce i se recomandă ori este stimulat să îndeplinească. Normele juridice împreună cu relațiile juridice apărute în baza lor formează ordinea de drept, o parte fundamentală a ordinii sociale.
2. Noțiunea și trăsăturile definitorii ale normelor juridice
În literatura de specialitate norma juridică este definită în mod diferit.
Norma juridică este definită in tratatele juridice ca: „o regulă de conduită generală și obligatorie destinată să ordoneze relațiile interumane prin reglementarea unor comportamente determinate, regula elaborată, acceptată și recunoscută de stat și impusă la nevoie în caz de încălcare prin forța coercitivă a acesteia”.
În opinia lui Boris Negru, norma juridică este acea normă socială ce conține o regulă de conduită, stabilită sau autorizată (sancționată) de stat, menită să reglementeze cele mai importante domenii de activitate umană și ocrotită, în caz de necesitate, de forța coercitivă a statului .
După părerea lui Dumitru Baltag și Alexei Guțu „norma juridică, ca element constitutiv al dreptului, este o regulă de conduită, instituită de puterea publică sau recunoscută de aceasta, a cărei respectare este asigurată, la nevoie, prin forța coercitivă a statului” .
Nicolae Popa consideră că „norma juridică poate fi definită ca o regulă generală și obligatorie de conduită, al cărei scop este acela de a asigura ordinea socială, regulă ce poate fi adusă la îndeplinire pe cale statală, în caz de nevoie, prin constrângere” .
În viziunea lui Ion Dogaru „norma juridică este o regulă de conduită generală, impersonală și obligatorie, care exprimă voința electoratului înfățișat de organul legislativ, regulă al cărei scop este de a asigura ordinea socială și care poate fi adusă la îndeplinire pe cale statală, la nevoie, prin constrângere” .
Gheorghe Lupu vede în norma juridică „regula socială de conduită generală și obligatorie, elaborată, recunoscută sau acceptată de către stat și impusă, dacă este cazul, prin forța coercitivă a statului” .
Bibliografie
1. Popa N. Teoria Generală a dreptului. Ediția 3 - București: Editura C.H. Beck, 2008
2. Negru B. Negru A. , Teoria generală a dreptului și statului. - Chișinău: Bons Offices, 2006
3. Baltag D, Guțu A. Teoria generală a dreptului - Chișinău: Academia de Poliție „Ștefan cel Mare”, 2002
4. Popa N. Teoria generală a dreptului. - București: Editura ALL Beck, 2002
5. Dogaru I. Teoria generală a dreptului. - București, 1998
6. Lupu Gh., Avornic Gh. Teoria generală a dreptului. -Chișinău: Editura Lumina, 1997
7. Mazilu D. Teoria generală a dreptului. - București: ALL BECK, 2000
8. Sida A., Berlingher Daniel Teoria generală a dreptului - Ediția a 3-a - Arad: „Vasile Goldiș” University Press, 2006
9. Ioan Ceterchi, Momcilo Luburici, Teoria generală a statului și dreptului, Universitatea din București, 1983
10. Ioan Humă, Teoria generală a dreptului, Editura Fundației Academice Danubius, Galați, 2000
11. Negru Andrei, Teoria generală a dreptului și statului în definiții, interpretări, scheme. Note de curs, Chișinău, CEP USM, 2018
12. Ioan Santai, Introducere în studiul dreptului, Universitatea Sibiu, 1991
13. Botnari E., Introducere în studiul dreptului. Note de curs, Bălți, 2011
14. Lector Univ. Dr. Ionescu Mircea Felix Melinești - Teoria Generala a Dreptului, Universitatea “Hyperion”, București, 2011
15. Bloșenco M., Teoria generală a dreptului. Note de curs, Cahul, 2010
Preview document
Conținut arhivă zip
- Norma juridica.docx