Oragnizarea și funcționarea curților cu jurați

Curtile cu jurati sunt instante care, desi nu se regasesc in toate sistemele judiciare, au o traditie de aproape doua secole in organizarea judecatoreasca moderna a foarte numeroase state.

Aceasta instanta a functionat si in Romania pana in anul 1938, fiind desfiintata odata cu instaurarea dictaturii carliste.

Cuvântul provine din latină juriu, de la Juris (drept).

Curtea cu jurati este o instanta cu caracter nepermanent.Ea lucreaza in cadrul unor sesiuni limitate de timp, judecand cauzele cu care a fost sesizata si incetand activitatea de indata ce s-au epuizat pricinile aflate pe rol.

Sub aspect organizatoric Curtile cu jurati sunt instante mai inalte in grad decat restul instantelor, in mod obisnuit pe scara ierarhica ele urmand instantei supreme.In majoritatea tarilor unde organizarea judecatoreasca are in componenta Curti de Apel, Curtile cu juri sunt in acelasi grad ierarhic cu acestea, uneori putand functiona si ca sectii ale Curtii de apel.Un asemenea sistem cunostea si organizarea romaneasca.Curtile cu jurati nu functionau la nivelul judecatoriilor si tribunalelor judetene , ci doar pe langa Curtile de apel.

Curtile cu jurati au in competenta, de regula, numai infractiuni de mare gravitate. De exemplu, in reglementarile care cunosc o impartire tripartita a infractiunilor in crime, delicte si contraventii, Curtile cu jurati sunt instante criminale.O asemenea competenta de a judeca infractiunile care constituiau crime aveau pana in 1938 si Curtile cu jurati din Romania.

De la caz la caz, legislatiile din diverse tari mai adauga acestei competente generale si alte fapte.De exemplu: legislatia franceza admite judecarea de catre curti a tuturor infractiunilor conexe cu crimele, indiferent de gravitatea faptelor; legislatia belgiana da in competenta juratilor infractiunile politice si delictele de presa; legislatia elvetiana prevede ca orice delict pedepsit cu o privatiune de libertate mai mare de 6 ani se judeca cu jurati de catre tribunalul criminal.

In majoritatea sistemelor exista si derogari de la regulile generale de competenta mai ales legate de calitatea faptuitorilor.Astfel, minorii sub 18 ani chiar cand comit o fapta criminala, nu sunt trimisi in judecata Curtilor cu jurati; de asemenea, militarii ( care datorita competentei personale se judeca de instantele militare) nu sunt niciodata deferiti juratilor.

O participare procedurala importanta a hotararilor Curtilor cu juri in majoritatea legislatiilor este caracterul lor definitiv, in sensul ca ele se pronunta in prima si ultima instanta.Impotriva hotararilor pronuntate de Curtile cu jurati nu se poate face apel. Singura cale de atac(in sistemele respective considerata drept cale extraordinara) este recursul de casare la Curtea Suprema.

• Dualitatea organizatorica a Curtii cu juri

Curtea cu jurati este o instanta compusa din doua organisme distincte: Curtea in sens restrans si juriul.

Curtea in sens restrans este formata numai din magistrati de cariera, in majoritatea sistemelor fiind in numar de 3, unul dintre acestia avand calitatea de presedinte al completului. Intrucat curtile cu jurati functioneaza cel mai frecvent la nivelul curtilor de apel, primul presedinte al curtii de apel este indreptatit sa delege pe presedintele curtii cu juri si pe ceilalti membrii din complet.

Juriul este formati dintr-un numar variabil de persoana care nu au pregatire juridica, fiind alesi dintr-o lista de cetateni care se afla pe langa fiecare curte cu jurati.In mod traditional si in foarte multe tari juriul este format din 12 jurati.

Exista insa si alte componente cantitative ale juriului.De pilda, in Franta, dupa ce aproape un secol si jumatate numarul juratilor a fost de 12, juriul a fost redus in 1941 la 6 jurati,marit apoi la 7 in 1945 si se compune in prezent din jurati.Legislatia elvetiana admite la tribunalele criminale in mod obisnuit 6 jurati.

Listele cu jurati se intocmesc de regula pe diviziunile administrativ-teritoariale corespunzatoare circumscriptiei teritoriale a curtii cu juri( de regula circumscriptia curtii de apel).Pornindu-se de la nivelul comunelor si al asezarilor urbane, se trece din treapta in treapta,listele intocmindu-se in mod obisnuit de catre organele adminstrative.

Pentru a putea fi inscris in listele de jurati conditiile legale sunt destul de largi, vocatie avand in general un numar mare de persoane.

Potrivit codului judiciar belgian poate fi jurat cetateanul care:este inscris in listele electorale, se bucura de plenitudinea drepturilor civile, are varsta intre 30 si 60 de ani, stie sa scrie si sa citeasca, cunoaste limba in care se desfasoara procedura judiciara.Legea prevede si o seama de incapacitati, scuze legale sau incompatibilitati, cum sunt cele legate de moralitatea persoanei( condamnati penal, chiar si pentru fapte relativ usoare), starea sanatatii ori a unei varste foarte inaintate, anumite functii politice (membru al corpurilor legiuitoare sau consilieri la organele locale), functii publice, militari, clerici sau alte persoane avand calitatea de servitori ai unor culte, etc.